Nicolae Labiș – „o instituție”

“Mă simt și eu responsabil, atât cât pot, față de ceea ce se întâmplă cu un poet eminent precum este Labiș” – a spus, sâmbătă, la Mălini, acad. Eugen Simion, președintele acestei ediții, a 40-a, a Festivalului Național de Poezie “Nicolae Labiș”. “Sunt și atâtea alte exemple, atâția alți autori din lumea noastră de astăzi, foarte grăbită, foarte decisă să revizuiască totul și care, evident, ignoră uneori valorile autentice. Discutam cu câteva clipe mai înainte cu dl Grigore Ilisei despre Sadoveanu, care este împins într-un colț din ce în ce mai mic și mai îndepărtat, până a fi scos din manuale… Un lucru, hai să zic așa, neînțelept. În ultimii 19 ani mi-am creat o proastă reputație, unii s-au supărat pe mine rău pentru că iau apărarea acestor scriitori și găsesc că nu avem prea mult timp și nu suntem o țară atât de puternică încât să ne permitem să ignorăm valorile. Or, ce facem noi de atâtea decenii și cu George Călinescu, și cu Sadoveanu, Preda, Nichita sau Labiș mi se pare un lucru cel puțin nedrept, foarte nedrept”, a mai spus acad. Eugen Simion, opinând despre festival că, aflat la al 40-lea an, “a ajuns aproape o instituție”.

 

La rândul său, criticul literar sucevean Mircea A. Diaconu, membru în juriu, a spus: “Pe aici au trecut nume importante ale literaturii române. Am putea constitui, verigă cu verigă, un lanț, ca să vedem că este vorba despre continuitate, iar această continuitate nu este o iluzie. Așa cum nu este o iluzie prezența extrem de importantă pentru metabolismul poeziei românești a lui Nicolae Labiș. (…) Mi se pare că, pentru poeții tineri, un premiu la Festivalul «Nicolae Labiș» este mult mai stimulativ decât orice alt premiu, pentru că Nicolae Labiș reprezintă în sine o instituție, instituția verbului care modifică lumea și care se rupe de canoane, instituția poetului veritabil. (…) Labiș reprezintă un spirit al adâncurilor, precum el însuși a spus-o, un spirit care reprezintă imaginea emblematică a poeziei înseși”. Criticul literar Andrei Grigor ne-a propus o imagine asupra unei alte fațete a realității: “…Încercam să-mi imaginez cu ar arăta, cum să zic?, un “festival Mihai Gălățanu” – dacă nu vă supără pe unii dintre dumneavoastră numele. Imaginația mea a fost neputincioasă, nici nu cred că va exista cândva vreun festival de poezie cu acest nume. Asta pentru că Labiș, pe lângă nefericita “șansă” de a fi intrat foarte repede în mit, a scris și “Moartea căprioarei” – numesc toată poezia lui cu acest titlu al cunoscutului poem. Un poem pe care Nichita Stănescu îl invidia; îl invidia pe Labiș pentru că l-a scris. Nu e vorba despre pizma aceea care animă de foarte multe ori spiritele contemporanilor noștri, e vorba de invidia frumoasă și creatoare pe care aș dori-o simțită de cât mai mulți dintre cei care participă în calitate de concurenți la acest festival. La unii dintre ei chiar am simțit-o! Cu cât invidia lor va fi mai mare, cu atât șansele poeziei românești vor crește”. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru: “Nicolae Labiș este un poet care, indiscutabil, va rămâne, care a însemnat enorm pentru renașterea poeziei românești, chiar dacă alții zic că poezia nu e vandabilă, că noi nu putem cuceri lumea prin poezie, că aceasta nu e un produs de export, deși avem mari poeți. Deși suntem invadați de un alt trend, de la proletcultismul de altă dată s-a trecut la pornocul-tismul de astăzi; explozia vulgarofilă este în floare… Aș încheia cu rugămintea să ne întoarcem la Nicolae Labiș. (…) Să-l desco-perim pe Labiș dincolo de stratul superlativelor, al apelativelor de circumstanță, să încercăm să pătrundem în adâncurile poeziei sale, chiar dacă astăzi se citește tot mai puțin (internauții au alte preocupări, teleintelectualii – vorba unui sociolog francez – foiesc, iar frumoasa zăbavă a cititului pare a cădea în derizoriu). Să încercăm să-l descoperim pe Labiș!” Toamnă la Mălini Anticipate de o slujbă de pomenire la biserica din Mălini (la care, după cum a spus Margareta Labiș, a slujit și pr. Constantin Hrehor) și încheiate cu un pelerinaj la Mănăstirea Slatina, sâmbătă, la Mălini, s-au desfășurat festivitățile omagiale Nicolae Labiș și cea de premiere din cadrul concursului cuprins în Festivalul Național de Poezie “Nicolae Labiș”. Speriate de câțiva stropi de ploaie rece, îmblânzite de timide raze de soare, în iarba (mirosind aproape ca primăvara) din curtea casei din Mălini, cu multe frunze moarte, cu castane și cu mere picate dintr-un pom cu ramuri golașe. Doamna Margareta Labiș ne-a primit ca întotdeauna, casa a fost din nou plină de musafiri, ca și curtea în care s-au regăsit încă mai mulți scriitori și oaspeți ca vineri, la deschiderea de la Colegiul “Petru Mușat”. Dincolo de organizatori și membrii juriului, pe la microfon au trecut, pentru scurte saluturi, subprefectul Angela Zarojanu, vicepreședintele CJ Vasile Ilie, viceprimarul Gheorghe Plăcintă (în parte, suplinindu-l și pe primarul Petru Nistor). Tot acolo, i-am regăsit, în calitate de gazde (de atâția ani…), pe dascălii de școală mălineană Maria și Puiu Crețu, pe elevii în straie populare (cu cântec și un mic solist foarte țanțoș în voce), mai apoi și pe bărbații din grupul folcloric al așezării (cu voci aspre și frumoase, acompaniate de fluier și flaut). Laureații Festivalului Național de Poezie „Nicolae Labiș”, ediția a 40-a Marele Premiu „Nicolae Labiș” și premiul revistei Convorbiri literare, Iași – Andreea Mihalcea, Ploiești; Premiul I și premiul revistei Ateneu, Bacău – Andreea Despina Popovici, Bacău; Premiul II și premiul revistei Porto franco, Galați – Vlad Ionuț Sibechi, comuna Boroaia, Suceava; Premiul III și premiul revistei Dacia literară, Iași – George Alexandru Serediuc, comuna Ipotești, Suceava; Premiul revistei Poesis, Satu Mare – Anca Maria Bucur, Slatina, Olt; Premiul revistei Oglinda literară, Focșani – Lavinia Alexa, București; Premiul revistei Bucovina literară, Suceava – Laurențiu Malomfălean, comuna Band, Mureș; Premiul revistei Hyperion, Botoșani, și premiul revistei electronice NordLitera, Suceava – Alin Boeru Costin, Ploiești; Premiul revistei Steaua, Cluj-Napoca – Lilia Burlacu, Slobozia-Drușca, Criuleni, R. Moldova; Premiul revistei Orașul, Cluj-Napoca – Adrian Diniș, București; Premiul revistei Citadela, Satu Mare – Viorel Pivniceru, Miercurea Ciuc; Premiul revistei Junimea studențească, Iași, și premiul revistei Caligraf, Drobeta Turnu Severin – Marian Gabriel Avram, Botoșani; Premiul revistei Revista română, Iași – Georgiana Diaconița, Suceava. Președintele juriului și deținătoarea Marelui Premiu – elevi ai aceluiași liceu ! Juriul care a decis clasamentul de mai sus (în total au fost 46 de tineri competitori – până în 30 de ani, fără volum – din țară și din R. Moldova) l-a avut președinte pe acad. Eugen Simion, iar membri pe Adrian Dinu Rachieru, Mircea A. Diaconu, Andrei Grigor și Vasile Spiridon. Cu toții – critici literari, iar membrii, cu toții, universitari (iar cu excepția lui Vasile Spiridon, șef de catedră de litere, decani de facultăți de litere și de jurnalism). Cu privire la procesul de jurizare și rezultatele lui, acad. Eugen Simion n-a spus mai mult decât “am încredere, sunt oameni de gust și de bună credință, încât nu mă îndoiesc că alegerea lor a fost foarte bună”. Mircea A. Diaconu a atras atenția asupra “greutății” unui premiu obținut la acest festival, iar Vasile Spiridon și-a manifestat speranța că dintre laureații de acum vor apărea, în viitor, “mari scriitori”, iar, peste 40 de ani, “candidați pentru la premii pentru întreaga operă”. Mai remarcăm că ploieșteanca ce a câștigat Marele Premiu este, de fapt, cea mai tânără dintre laureații acestei ediții (fiind elevă la Liceul “I.L. Caragiale”, ca și, odinioară, Eugen Simion sau, dacă vreți, și Nichita Stănescu). Iar cei trei laureați suceveni sunt, cu toții, studenți ai Universității “Ștefan cel Mare” (doi la litere, iar George Alexandru Serediuc (care revine, de altfel, în calitate de laureat), la științe politice. Medalii și diplome de excelență Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Suceava, prin Pavel Blaj, director, și Carmen Veronica Steiciuc, director de festival, au acordat, la această ediție, medalii jubiliare “Nicolae Labiș” și diplome de excelență. Au primit aceste însemne (medalia a fost bătută în 100 de exemplare) Margareta Labiș, membrii juriului, oaspeții ediției, laureații, persoane care s-au ocupat ani de-a rândul de organizarea manifestării. După cum a specificat poeta Carmen Veronica Steiciuc, astfel de medalii și diplome vor fi trimise scriitorilor D.R. Popescu, Fănuș Neagu, Anghel Dumbrăveanu, Andi Andrieș. Post mortem, aceste distincții au fost acordate scriitorilor Gheorghe Tomozei și Laurențiu Ulici care, vreme de mai mulți ani, au avut calitatea de președinte al juriului de la Mălini. Organizatorii festivalului au fost: Consiliul Județean Suceava, prin CJCPCT, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Bucovineni, Colegiul Tehnic “Petru Mușat”, Complexul Muzeal Bucovina, Parohia “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Pâraie, Mălini, și Primăria Mălini.