Încălzirea globală și schimbările climatice. Consecințe. Soluții

Conținutul tot mai mare de dioxid de carbon în atmosferă provoacă un fenomen de încălzire a atmosferei și deci o schimbare climatică la nivel planetar.

 

Cauzele emisiei de dioxid de carbon ar fi: > folosirea, în continuare, mai ales de către țările sărace, a resurselor lor de cărbuni pentru producerea de energie electrică și de căldură; > regresul sectorului energiei nucleare; > opoziția lumii de a investi în servicii energetice regenerabile moderne, mai ales în țările sărace; > investiții prea mici în captarea și stocarea gazelor cu efect de seră – îndeosebi a dioxidului de carbon; > continuarea despăduririlor; > creșterea nivelului smogului; > atitudinea țărilor industrializate de a nu face ceva care să le afecteze economia și locurile de muncă etc. De ce este periculos dioxidul de carbon? Moleculele de carbon din dioxidul de carbon au capacitatea de a absorbi radiația emisă de pământ în spectrul infraroșu, aceasta având ca efect încălzirea straturilor inferioare ale atmosferei și crearea așa-zisului „efect de seră”. Acest efect a dus și duce în timp la creșterea temperaturii medii la nivelul pământului cu câteva grade. Modificarea temperaturii la nivelul pământului duce la creșterea nivelului mării, modificându-se geografia lumii prin acoperirea cu apă a insulelor cu relief coborât sau micșorarea suprafețelor acoperite cu gheață. Schimbarea climei din cauza încălzirii globale provoacă deja multe inconveniente cum ar fi: inundații, secetă, uragane, cu consecințe ca foametea, migrația populației, conflicte etc. Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite avertizează că va crește numărul persoanelor nevoite să migreze, în special de pe continentul african. Numărul refugiaților “climatici” a ajuns deja la 37 de milioane. Peste o jumătate de milion de sudanezi pribegesc deja, nemaiavând posibilitatea să obțină recolte de pe terenurile uscate de secetă. În Irak sunt acum două milioane de refugiați interni, cu 600.000 mai mulți ca în anul trecut. În Uganda seacă debitele apelor, Valea Nilului, care în trecut hrănea milioane de oameni, este foarte grav afectată de secetă. Numai în India creșterea nivelului mării ar putea să forțeze 34 milioane de oameni să-și caute noi teritorii pentru a supraviețui. Majoritatea celor care migrează o fac în mod clandestin. Lipsa apei și a hranei îi va forța să ocupe noi teritorii prin mijloace violente, vor provoca războaie climatice, cu consecințe imprevizibile. Până în 2010, încă 50 milioane de persoane din întreaga lume vor fi nevoite să migreze din cauza schimbărilor climatice. Din păcate, în câteva zeci de ani numărul sinistraților va ajunge la un miliard. Olanda, aflată sub nivelul mării, își întărește deja sistemul de diguri. Cel de-al patrulea rezervor de apă dulce din Africa, lacul Ciad, a pierdut în ultimii 20 de ani 40% din suprafață. Topirea, destul de rapidă, a ghețarilor din munții Himalaia, prezintă un pericol pentru locuitorii statului Nepal. Papuașii din Papua Noua Guinee văd cu ochiul liber cum cresc apele de la zi la zi și se pregătesc să plece spre alte insule, încă neafectate de încălzirea globală. Incredibil! Căldurile din această vară – avertizează oamenii de știință – ar putea topi întreaga calotă glaciară nordică. Afirmația se bazează pe faptul că anul trecut, prin topirea ghețurilor, apele Oceanului Arctic au devenit navigabile până la mai puțin de 1200 km de Polul Nord. Care va fi în timp situația în România? Peste aproximativ o sută de ani, în țara noastră vom avea temperaturi mai mari cu 5 grade Celsius, asemănătoare zonei tropicale. Verile vor fi fierbinți, toamnele cu temperaturi plăcute, iar iernile vor fi ca și primăverile. Soluțiile cele mai eficiente, printre altele, pentru a stopa creșterea temperaturilor în lume și în țara noastră ar fi folosirea resurselor energetice regenerabile. Dar aceste soluții le vom prezenta într-un număr viitor. Ing. Aurel Hasneș-Ciurdariu (Consilier superior pentru surse noi de energie la CEFIDEC Vatra-Dornei)