Din punct de vedere…

…morfologic, unii gramaticieni consideră că grupul de cuvinte din titlu constituie o locuțiune prepozițională. În lucrarea sa „Corectitudine și greșeală” („versiune nouă”, apărută la „Humanitas” în 2000, a cărții cu același titlu din 1972), Valeria Guțu Romalo era însă de părere că, în acest caz, avem încă de-a face cu o combinație liberă de cuvinte, care (doar) tinde să se transforme într-o locuțiune. Dar nu statutului acestei secvențe frecvent întâlnite în discursuri, texte publicistice ori în exprimarea de zi cu zi ne propunem să-i dedicăm acest episod, ci erorilor pe care le prilejuiește și regulii care – aplicată – le-ar putea evita.

 

De fapt, greșeala principală (destul de frecventă, de vreme ce, în primul raport de monitorizare realizat la cererea CNA, este ilustrată prin 8 exemple) are legătură tocmai cu tendința expresiei de a deveni invariabilă. Iată câteva exemple: „a apreciat că, din punct de vedere al afacerii, programul nu este unul avantajos” („Adevărul”, 30 mai 2007, p.26); „Ce se întâmplă….întrece orice imaginație din punct de vedere al comunicării sociale” („Jurnalul Național”, 22 iunie 2007, p.12); „afirmații regretabile și condamnabile din punct de vedere al celor care cred în deplina egalitate…” („Adevărul”, 9 iulie 2007, p.7). În toate aceste cazuri, substantivul punct trebuia să apară articulat – punctul. El ar fi fost corect nearticulat numai în formulări de tipul: din punct de vedere social / moral / gramatical / semantic etc. Regula credem că s-a configurat, nefiind deloc complicată: dacă locuțiunea este urmată de un adverb (autoarea mai sus menționată vorbește de adjectiv calificativ, dar o asemenea interpretare ar legitima poate și aici articolul), punct rămâne așa (nu se articulează), iar dacă este urmată de un substantiv în genitiv, punct devine punctul. Sau și mai simplu: când după din punct de vedere apare un al, articolul enclitic este obligatoriu: „cât și din punctul de vedere al semnificației” (GALR I, p.9); „din punctul de vedere al articulării” (GALR I, p. 615); dar: „din punct de vedere formal” (GALR I, p.378). În legătură cu aceeași secvență lingvistică mai trebuie precizat că ea permite intercalarea înainte sau după cuvântul punct a unor adjective pronominale (din acest punct de vedere; din punctul acesta de vedere) sau, numai imediat după, a unui pronume posesiv (din punctul său de vedere; gramatica tradițională vorbește, în acest caz, de un adjectiv posesiv; vezi GALR I, p.232-237). Ar mai fi de semnalat tendința de a folosi, în scris, o prescurtare a locuțiunii, aceasta fiind deseori uzitată în mesajele de pe telefonul mobil (SMS-uri) sau în cele de tip e-mail, dar făcându-și loc și în texte publicistice: „fragmen-te reușite dpdv literar” („Adevărul literar și artistic”, 21 februarie 2007, p.5); „și, din acest pdv, market-ul (sic) berlinez este în vădită creștere” („Dilema veche” nr.160, p.21). Asemenea abrevieri economisesc spațiu de scris și…eforturi pentru a opta între punct și punctul.