Invitație la dialog, prin traducere, în alma mater sucevensis

Începând de ieri, 11 iulie 2008, universitatea suceveană găzduiește o importantă ma-nifestare științifică internațională, cu participanți de pe trei continente, având ca temă: Traducerea limbajului religios ca dialog intercultural și interconfesional. Organizată de Centrul de cercetări Inter Litteras, de echipa revistei „Atelier de traduction”, cu un important sprijin de la Agence universitaire de la Francophonie, prin Biroul Europe Centrale et Orientale de la București, această reuniune de prestigiu coincide – nu întâmplător ! – cu a X-a ediția a Atelierelor de traducere organizate la Universitatea „Ștefan cel Mare”, ce are loc în chiar anul 2008, declarat „anul dialogului intercultural”.

 

Programul manifestărilor a reunit o serie de personalități de marcă în domeniul traducerii, cum ar fi marea prietenă a Bucovinei, Irina Mavrodin, Doctor Honoris Causa al universității sucevene, traducătoarea integralei Proust în limba română și autor al unei importante reflecții teoretice asupra tălmăcirii unui text dintr-o limbă în alta. Irina Ma-vrodin a prezentat, în conferința inaugurală, o serie de aprecieri asupra tematicii „conotațiilor și denotațiilor în discursul religios”. Tot în ședință plenară au fost ascultați alți doi prieteni ai cercului de traducători și universitari suceveni, Gina Abou Fadel și Henri Awaiss din Liban, care au reflectat asupra „trecerii cuvântului lui Dumnezeu prin pana traducătorului”. Traducerea textelor sacre ale diferitelor religii ale lumii este punctul comun al acestei reuniuni științifice, prin ur-mare despre traducerea textului coranic a vorbit Sad’d Khadraoui, de la Universitatea din Batna, Algeria; o interesantă comunicare a fost aceea a universitarului nigerian Seyni Moumouni, despre implicațiile traducerii unor mistici arabi. De asemenea, despre „relația realizată de traducătorii creștini între Biblie și iudaism” a prezentat interesante puncte de vedere Claire Placial, Paris IV Sorbonne (Franța). O serie de alți participanți occidentali au abordat aspecte mai puțin cunoscute ale traducerii textului religios în comunicările lor: Céline Urlacher-Becht de la Université Marc Bloch, Strasbourg II (Franța), și-a axat intervenția pe dificultățile traducerii imnurilor lui Ennodius din Padova; « Jérome traducător și re-traducător al Septantei » a fost titlul comunicării tinerei Delphine Viellard, de la Université Blaise Pascal, Clermont-Ferrand (Franța); Rossana Curreri de la Universitatea din Catania (Italia) s-a referit la raportul dintre rescriere și traducere, având ca punct de plecare « Parabola » lui José Pliya. Anglia a fost reprezen-tată de Alan J. E. Wolf, de la Universitatea din Sheffield, care s-a referit la conotațiile religioase din adaptările cinematografice a doua povești de C.S. Lewis. Comunitatea academică românească a fost reprezentată de colegi din universitățile bucureștene (prof. dr. Costin Popescu și prof. dr. Aurelia Balan-Mihailovici), din uni-versitatea « Al. I. Cuza » de la Iași (lector dr. Felicia Dumas), din spațiul franco-român al cercetării (Elena Ciocoiu, doc-torandă la Sorbona), precum și de universitarii suceveni, organizatorii acestui eveniment științific, care de mai bine de un deceniu desfășoară o activitate neobosită în acest domeniu – prof. dr. Muguraș Constantinescu și prof. dr. Elena-Brândușa Steiciuc – coordonatoarele unei echipe tinere și dinamice: asist. drd. Camelia Biholaru, asist. drd. Cristina Drahta, asist. drd. Daniela Linguraru, doctorandele Petronela Munteanu, Cristina Hetriuc, Alina Tarău. Actele acestui simpozion vor fi publicate în numerele 9 și 10 ale revistei « Atelier de traduction », care se poate mândri cu o foarte bună clasificare în evaluările academice naționale – categoria B CNCSIS – și își propune, prin aceste numere speciale, ridicarea continuă a nivelului cercetării în domeniul traducerii. DANIEL MIHULEAC