În perioada 4-7 iulie 2008, peste 120 de meșteri olari și populari au celebrat la Rădăuți sărbătoarea lutului, în cadrul celei de-a XXVI-a ediții a Târgului Olarilor și al Meșterilor Populari „Ochiul de Păun”. Zilele orașului au venit să întregească peisajul de sărbătoare, în care rădăuțenii și invitații lor au celebrat cântecul, jocul și portul popular. Organizatorii acestei manifestări au fost: Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, Primăria municipiului Rădăuți și Muzeul Etnografic “Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți.
Juriul din acest an al Târgului Olarilor și Meșterilor Populari “Ochiul de Păun” a fost compus din: președinte – Daniel Hrenciuc și următorii membri: Pavel Blaj, Traian Posto-lache, Libelula Curic și Mihai Mateiciuc. În urma discuțiilor, juriul a stabilit 20 de premii de excelență, în valoare de 300 lei fiecare, care s-au acordat următorilor meșteri olari: Florin Colibaba – Rădăuți, Victor Ladislau – Miercurea Ciuc, Ioana Mischiu – Horezu, Vâlcea, Radu Pascaniuc – Marginea, Petru Maxim – Dorohoi, Maria Mocanu – Braniștea, Galați, Dumitru Ifrim – Schitu Stavnic, Iași, Marton Molnoș – Korund, Sandor Balasz – Korund, Lidia Andronachi – Pașcani, Adrian Bledea – Baia Mare, Doina Bledea – Baia Mare, Iurie Cucuietu – Drochia, Republica Moldova, Tudor Munteanu – Chișinău, Republica Moldova, Eusebiu Iacinschi – Botoșani, Gyorfi Domokos – Korund, Agoston Tofalvi – Korund, Laszlo Tofalvi – Korund, Gheorghe Magopăț – Marginea, Constantin Mischiu – Horezu, Vâlcea și două premii, în valoare de 200 lei fiecare, următorilor meșteri: Sillo Attila – Miercurea Ciuc și Dan Sorin Bucur – Dej. Premiile au fost acordate de Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, și de Primăria municipiului Rădăuți. În cele ce urmează vă prezentăm câteva opinii ale membrilor juriului: Pavel Blaj, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, membru al juriului: „A XXVI-a ediție a Târgului Olarilor, respectiv a Târgului Meșterilor Populari de la Rădăuți, a trecut iată de un sfert de secol, o cifră impresionantă care definește însuși profilul orașului și orientarea sa, în sensul că este o localitate unde se găsește un puternic centru de olărit sau chiar mai multe centre de olărit. O perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată ar putea să ducă la o concluzie sau la o hotărâre din partea administrației locale sau regional-etnografice, ca Rădăuțiul să devină un centru al olăritului în Bucovina, lucru care ar putea să stimuleze în continuare acest meșteșug. Alături de meșterii olari din Bucovina, veniți în număr mare anul acesta la târg, au venit și meșteri de alt profil, o parte din ei meșteri tradiționali, o parte mai puțin tradiționali, dar care aparțin segmentului artisticului, care au, deci, realizări artistice deosebite, lucru de apreciat. Cred că ar trebui insistat pe viitor (și aici mă refer nu numai la Muzeul Etnografic din Rădăuți și la organizatori, ci și la instituțiile județene, precum Centrul Culturii Tradiționale Suceava), să fie găsite niște modalități de a atrage meșterii mai puțin obișnuiți de a participa la târguri, respectiv cei care nu au posibilități financiare, pentru că, altfel, oamenii care sunt încă păstrători ai tradițiilor și meșteșugurilor populare, care trăiesc în satele de la munte și care nu au posibilitatea să obțină venituri din meșteșugul lor, treptat vor abandona aceste meșteșuguri și, odată cu ele, se va pierde un segment din patrimoniul, din tezaurul nostru național în ceea ce privește cultura și arta tradițională. Va trebui să găsim posibilități fie să facem târguri mai dese și în zonele despre care vorbeam, în satele de munte, să chemăm meșterii acolo (dar posibilitatea lor de a valorifica produsele sunt mici acolo) sau ar mai fi posibilitatea să creăm în perimetrul județului o serie de standuri unde să fie adusă marfa acestor meșteri și să fie pusă în vânzare. Aici este de gândit modalitatea, cum s-ar putea face o stimulare a tradițiilor și a meșteșugurilor în continuare. Consider că este un bun câștigat această a XXVI-a ediție a Târgului Olarilor și a Meșterilor Populari de la Rădăuți.” Libelula Curic, etnograf, consultant artistic la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, membru al juriului: „Târgul Olarilor și Meșteșugarilor Populari «Ochiul de Păun» a ajuns în acest an la cea de-a XXVI-a ediție, fapt ce relevă cu predilecție importanța lui și necesitatea de a păstra puterea tradiției culturii românești neatinsă de vremuri. În fiecare an, târgul a găzduit meșteri din diferite colțuri ale țării, sporind astfel gama produselor meșteșugărești. Fiind în mod deosebit un târg al olarilor, au fost prezenți atât meșteri cu ceramică tradițională, cât și creație. Alături de olari și-au expus spre vânzare produsele și meșterii ce prelucrează lemnul, împletitori în sfoară, prelucrători sticlă, țesături cu minunate motive naționale din diferite regiuni și alte elemente ale artei populare românești. Nelipsiți au fost olarii din cele mai importante centre de ceramică din țară, ba chiar meșteri iscusiți ce prelucrează ceramica dincolo de hotare, care prin har ne transmit nouă, privitorilor, iubitorilor de artă, tot ce poate omul să modeleze mai frumos în sensibilitate și dăruire, în puritate și adevăr, rostite într-un alt fel de grai decât cel al cuvântului și, poate, mai aproape de divinitate. Ei poartă în adâncul sufletului lor frumuseți ascunse, încercând să le exteriorizeze într-un fel sau altul. Cred că aceasta este o necesitate a vieții, un fel de exprimare a identității. Vizitatorii au avut parte de o manifestare deosebită, desfășurată pe par-cursul a trei zile într-un cadru generos, bine organizat, în centrul orașului. Cu certitudine, asemenea întâlniri la nivelul exprimării spiritului în artă ne vor modela în același timp și pe noi, văzân-du-ne prin ochiul artei ce vine din desăvârșire. Fiecare activitate culturală constituie un pas ce merită conservat în tezaurul celor ce dăinuie peste timpuri, cât le va permite existența.” Daniel Hrenciuc, inspector general adjunct al Inspectora-tului Școlar Județean Suceava, președintele juriului: „A fost o ediție reușită, chiar în raport cu cele anterioare, având în vedere că pregătirile s-au făcut oarecum în mare viteză, dat fiind faptul că acum două săptămâni s-a schimbat administrația munici-piului Rădăuți și noua echipă a trebuit să se organizeze rapid, astfel ca această ediție să se desfășoare în parametrii cores-punzători. Au fost prezente la târg nume reprezentative ale cera-micii românești, atât tradiționale, cât și moderne. Am încercat să facem o distincție între ceea ce înseamnă artă și tendințele mai recente, pe care noi le numim kitsch. Și cred că am reușit.” Traian Postolache, director al Muzeului Etnografic “Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți, membru al juriului: „Avem 26 de ani de când s-a înființat Târgul Olarilor. Din anul 2006 este și al Meșterilor Populari. Am lărgit aria meșteșugurilor tradiționale pe lângă nucleul de ceramiști. Anul acesta sunt prezente cele mai importante centre de olărit din România, dintre care menționăm: Miercurea Ciuc, Horezu, Marginea, Dorohoi, Braniștea – Galați, Schitu Stavnic – Iași, Korund – Harghita, Pașcani, Baia Mare, Dej, Botoșani, Cluj. Au fost și meșteri olari din Republica Moldova, de la Drochia și de la Chișinău, precum și mulți artizani, cu cioplituri în lemn, constructori de instrumente muzicale, bijutieri-argintari. Configurația Târgului a fost foarte amplă anul acesta. Meșteri foarte buni; spre exemplu, de la Baia Mare a venit Doina Bledea, care face o ceramică tradițională ardelenească de o mare frumusețe. Referitor la ceea ce se numește kitsch, pe care unii îl văd ca pe o negativitate care virusează în general aceste târguri, aș vrea să menționez că există oameni care nu au cunoștințele necesare să înțeleagă cultura tradițională și cultura populară, care evoluează, ca și limba, și care nu poate fi controlată întru totul. Aceștia sunt extrem de ofuscați de fenomenul kitsch. Și există oameni, cum a fost de exemplu pictorul Horia Bernea, mare personalitate, Dumnezeu să-l odihnească în pace, directorul Muzeului Țăranului Român, care diviniza cultura tradițională și creația tradițională, dar iubea și avea o înțelegere deosebită și pentru kitsch. Și spunea că fenomenul kitsch demonstrează că frumosul este ceva necesar omului, indiferent de condiția lui socială. Chiar și pe treptele cele mai de jos ale condiției sociale, omul are nevoie de frumos. În mahala, în zonele cele mai obscure, există o nevoie de frumos. Omul simte nevoia asta. Deci, avea o înțelegere. […] Aceste târguri, mulți cred că sunt adresate numai specialiștilor, or nu este așa. Există o nevoie de comu-nicare, de sărbătoare, de bucurie, pe care trebuie să o perceapă întreaga comunitate. De la vlădică la opincă. Omul trebuie să simtă bucuria aceea pe care o aveau cei care participau în vechime la iarmaroace sau la nedei și nedeiuțe, marile sărbători anuale în care lumea se aduna, se făceau schimburi comerciale, se trans-miteau mesaje, se făceau însoțiri, se alegeau miri și mirese. Această configurație, care unora li se pare că este o defecțiune, eu cred că este ceva firesc. […] Noi ne străduim să păstrăm cele mai importante vestigii ale culturii tradiționale, să le conservăm cu mare grijă, să le transmitem. Să păstrăm ceea ce este valoros, dar în același timp să avem îngăduință și pentru lucruri mai modeste. Cred că rolul cel mai important în păstrarea a ceea ce este tradițional ar reveni Guvernului și Ministerului Culturii, prin subvenții, ceea ce, deocamdată, este mai puțin posibil.” CARMEN VERONICA STEICIUC, Foto: DAN LUNGU CJCPCT Suceava Notă: Puteți citi articolul integral în revista electronică NordLitera (www.nordlitera.ro), proiect web al cotidianului Crai nou
Comentarii