Frumosul din… „Satul cu oameni frumoși“

„Te poftim, iubite cititorule, într-o plăcută, sperăm, călătorie, pe meleagurile și prin istoria Sadovei”… …Așa își încheie dl profesor Gheorghe Rusu, primarul comunei Sadova, introdu-cerea unei monografii a acestei minunate localități. Parafrazându-l, putem spune și noi că… te poftim, iubite cititorule, să intrăm, în cele ce urmează, în „Satul cu oameni frumoși”, cum numea această așezare Dragoș Vicol, scriitorul legat pentru totdeauna de meleagurile sadovene. Dar ce știm noi despre Sadova, despre această „lume a codrilor, a pajiștilor și a micilor ogoare”, cum o numea cineva? După documentarea realizată recent și discuția interesantă purtată cu dl primar Rusu, un distins intelectual, om de cultură, pasionat de istorie, știm multe. Și vi le împărtășim cu dumneavoastră.
 

„Carte de vizită” la vedere La ieșire din Câmpulung Moldovenesc, spre Pojorâta, la picioarele muntelui Muncel, se poate vedea o biserică monumentală, apreciată a fi una dintre cele mai frumoase din întreaga Bucovină. Sfântul locaș, minunat ca și comunitatea de care aparține, constituie prima carte de vizită a comunei Sadova. De altfel, această parte a comunei, unde se află biserica, se numește Gura Sadovei. Biserica este acoperită cu țiglă smălțuită, adusă din Viena, arhitectura deosebită a bisericii în formă de cruce se remarcă și prin brâul împletit de jur-împrejur, în stil național… Biserica este lucrată după planul Bisericii ”Sfântul Gheorghe” de pe stra-da Mirăuți din Suceava. De alt-fel, cartea „Satul cu oameni frumoși” începe și sfârșește cu descrierea „bisericii de por-țelan” din Sadova, ea consti-tuind o emblemă a satului, care încântă privirea trecă-torilor, stârnește curiozitatea multor străini față de această așezare „renumită prin peisaj mirific, prin locuitorii harnici și costumația lor impecabilă, dar mai ales prin caracterul lor curat românesc, care a păs-trat intact tezaurul folcloric dar și atracția turiștilor ama-tori de frumuseți”, după cum consemna N. Monteoru, în „Bucovina, pagini de enciclopedie” (pag. 594). Frumosul la el acasă Când și-a intitulat una din cele peste 40 de cărți ale sale „Satul cu oameni frumoși”, Dragoș Vicol nu s-a gândit, fi-rește, numai la frumusețea fizică a localnicilor, ci și la frumusețea lor morală, sufle-tească, la ceea ce fac ei bun, trainic, valoros pentru comu-nitatea în care trăiesc și mun-cesc. Dar ce mai fac astăzi sa-dovenii? „Încearcă să-și păs-treze frumusețea tâlcului a-cestei metafore unice – ne-a răspuns, plastic, dl primar Rusu. Toate satele au oameni frumoși, iar ei își dau bine seama despre ce frumusețe este vorba. Dar la noi lucrurile parcă sunt mai aparte, pentru că și Sadova este o localitate aparte. O așezare unde tradi-ția, portul, raportul just dintre trecut și prezent încă n-au dispărut. La noi, duminicile și la sărbătorile religioase, bise-ricile sunt pline de credincioși care merg la slujbă îmbrăcați în costume naționale de o frumusețe deosebită. La noi oamenii sunt mai uniți, prețu-iesc munca și valorifică poten-țialul local. De altfel, până în prezent, spre deosebire de alte localități din județ sau din țară, din Sadova puțini tineri au plecat la muncă în străinătate. Ei își lucrează pământul, cresc animale, se îngrijesc de pă-dure, iar, mai nou, dezvoltă tu-rismul și nu uită niciun moment de existența căminului cultural. Ei au bogăția lor aici, pe care știu să o valorifice.” Bogăția Sadovei Văzând comuna, stând de vorbă cu oamenii, cu autoritățile locale, am putut face un „inventar” a ceea ce în-seamnă averea localității. Ne referim la cea materială: circa 2000 de hectare de pădure comunală, administrată, prin contract, cu ocoalele silvice Pojorâta și Breaza, plus alte 800 de hectare ale cetățenilor; 500 de hectare de pășune alpină, unde, în această vară, prin grija viceprimarului Con-stantin Chiriac, s-au amenajat 3 saivane; 14 pensiuni de toată frumusețea; 8,8 km de drum comunal asfaltat printr-un program Sapard în valoare de peste 1 milion de euro (ur-mează, printr-un alt program Sapard, de peste 900.000 de euro, modernizarea unor dru-muri forestiere), o primărie modernizată cu elemente de confort cum ar fi încălzire centrală, apă rece și caldă în permanență, birotică de ultimă generație. Aici, sub același acoperiș, își au sediul nu numai Primăria și Consiliul Local, dar și poliția, biblio-teca, centrul agricol, centrul teritorial al televiiunii prin cablu, lucrătorii silvici; un că-min cultural cum rar mai gă-sești în județ, de la care „se bat” tinerii să-l închirieze pen-tru nunți. Aici găsesc confor-tul dorit: aer condiționat, bu-cătărie cu toate cele necesare, de la veselă la aragaz, frigider, apă caldă, toalete moderne etc. Și mai are Sadova, pe ter-itoriul său, două comori de o valoare inestimabilă, ce atrag multă lume. Este vorba de cele două lacuri montane „Ie-zăr” și „Bolatou”, ce constitu-ie puncte aparte de atracție a turiștilor. Demn de reținut es-te faptul că aceste două „col-țuri de rai” sunt populate cu pește, în „Iezăr” fiind pescuit un păstrăv demn de „Cartea recordurilor”: 7,8 kg greutate și 86 cm lungime. Pe an ce trece, bogăția comunei este în creștere. Prin grija unui pri-mar vrednic, care vrea să lase ceva în urmă, a unor consilieri uniți când e vorba de interesul obștii, a unui colectiv de sala-riați ai primăriei ce se înțeleg, după cum ni s-a spus, ca o fa-milie, la Sadova se lucrează, de 4 ani, la regularizarea pâră-ului cu același nume (deja s-au făcut apărări de maluri pe 2 km), în construcție se află și o școală cu clasele I – VIII, iar în perspectivă există proiecte pentru a obține fonduri în ve-derea construirii unui complex cultural în care să funcționeze o sală de spectacole, un muzeu al satului, un atelier de pro-ducție cu profil artizanal, ma-gazin cu vânzare de obiecte de artă, centru de informare tu-ristică, cabinete de învățare a limbilor străine, bibliotecă etc. Un alt proiect vizează aduc-țiunea de apă și racordarea comunei la o stație de epurare. Oameni de seamă Cultul față de valori, față de înaintași, față de școală și instituțiile culturale, față de cei care au făcut cinste satului este ușor de remarcat la Sa-dova. Generații întregi au fost crescute într-un climat de respect față muncă, Sadova dând, în ultimii 50 de ani, numeroși specialiști în aproape toate domeniile de activitate. S-ar cuveni să-i amintim, aici, pe P.S. Irineu Suceveanul, epis-cop vicar al Mitropoliei Mol-dovei și Sucevei, pe prof. univ. dr. Eusebie Zbranca, membru titular al Academei de Științe Medicale din România, profe-sor al unor universități ameri-cane și europene, autor al nu-merose cărți, tratate și cur-suri, Constantin Stoleriu, medic chirurg de excepție, Eusebie Latiș, valoros arhitect, de nu-mele căruia se leagă Hotelul „Zimbrul” și Casa de Cultură din Câmpulung Moldovenesc și alte obiective sucevene, Gheorghe Macarie, profesor universitar, contraamiralul Aurel Ionescu și comandantul de cursă lungă Mircea Hafiuc, pictorul iconar Aurel Erhan, sculptorul Valerian Ursache, constructorul de case Ion Zbranca, numeroși ofițeri superiori din armată, econo-miști de renume, numeroși profesori sau preoți. De nume-le acestei așezări parcă bine-cuvântată de Dumnezeu se leagă o bună parte din viața și activitatea scriitorului Dragoș Vicol, a solistelor de muzică populară Mina Pîslaru, Nico-leta Vasilovici, Maria Surpat. Satul cu oameni frumoși și straiele lor minunate „La noi se mai poartă ițari, cămașă înflorată, bundiță cu blană de miel sau, mai nou, de dihor – ne-a spus dl Eusebie Zbranca, secretarul Primăriei. Oamenii încep să umble la lada cu zestre și să scoată costumele naționale. E o tradiție păstrată cu sfințenie ca, la sărbătorile deosebite, oamenii să îmbrace costumul din moși strămoși”. I-am văzut în această ținută mai ales pe artiștii amatori din această comună, în numeroase apariții pe mai multe posturi centrale de televiziune. La emisiuni cunoscute precum „O vedetă populară”, „Bravo-bravisimo”, „Duminica în familie”, „La Hanul Ancuței” sau chiar la Festivalul internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, artiștii din Sadova au fost la înălțime, încântând publicul nu numai cu straiele lor minunate, dar și prin talentul de care dau dovadă. Activitatea culturală în acest colț de țară are o veche tradiție. Aici, primul cămin cultural, denumit „Zorile”, a fost înființat în 1934, la insistențele lui Dimitrie Gusti (cetățean de onoare al așezării), care, în urma unor cercetări pe raza comunei, în decurs de mai mulți ani, a întocmit și o monografie complexă a Sadovei. Având în vedere activitatea culturală bogată ce se des-fășoară în localitate, în 1998 se înființează Ansamblul artistic „Doina Muncelului”, invitat la numeroase festi-valuri naționale și cu dese apariții pe micul ecran. Cu acest ansamblu, tânăra artistă Laura Erhan a încântat tele-spectatorii la emisiunea „Vreau să fiu mare vedetă”. Și va fi, spun cei ce au auzit-o cântând. Sadova. Satul cu oameni frumoși, despre care dl prof. Gheorghe Rusu și dânsul fiu al satului, lucru cu care se mândrește, ne spunea: „sado-venii, asemenea tuturor româ-nilor, învață sau reînvață lecția complexă a democrației origi-nale, autentice. Rezultatele sunt vizibile pe multiple planuri”. Numai că, din păcate, această „lecție” este încă grea. În ziua documentării noastre, prima-rul era supărat. Și avea motive serioase să fie așa, pentru că primise o amendă de la garda de mediu, pe motiv că unii cetățenii n-au înțeles încă să păstreze curățenia nu numai în propria gospodărie, dar și pe raza întregii comune. Indiferența unora față de flora, fauna și mediul înconjurător se plătește. Din păcate, plata se face de la bugetul local, adică din buzunarul tuturor contribuabililor. Primarul ne-a asigurat însă că sancțiunea primită este un caz izolat. Și aceasta pentru că autoritățile locale și o parte din instituții precum școala, biserica, primăria fac eforturi pentru educarea și conștientizarea cetățenilor de a se îngriji pen-tru ca în localitatea lor să dom-nească un climat ecologic și moral sănătos, iar cei ce vor trece pe aici să poată afirma fără niciun fel de rețineri că Sa-dova este „satul cu oameni fru-moși”, moștenire de la strămo-șii lor vrednici și gospodari.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: