Satul voievodal Volovăț și frații săi din Franța

După cât s-a întins acum, municipiul Rădăuți, comuna Volovăț pare a fi un cartier rural al acestei așezări. Locuitorii ei sunt, însă, mândri și-și amintesc cu plăcere de precizarea lui Nicolae Iorga că Volovățul e mai vechi sălaș de domnie decât Rădăuțiul. Se zice că, aici, ar fi fost primul descălecat al lui Dragoș Vodă. De altfel, vechea biserică din lemn, mutată la Putna, este atribuită lui Dragoș, în locul ei fiind ctitorită, de Ștefan cel Mare, Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, o replică simplificată a bisericii din Rădăuți. Monument istoric important, sfântul locaș atrage, periodic, mulți credincioși și turiști interesați de istorie.
 

În preajma bisericii s-au făcut săpături, scoțându-se la iveală o biserică de zid în plan triconc, din secolul al XIV-lea. S-au făcut și alte cercetări arheologice, dar, din păcate, și la Volovăț, ca mai pretutindeni când e vorba de cultură, nu s-au găsit fondurile necesare pentru conservarea sitului, care se degradează. Executivul local a cumpărat folie, încercându-se, pe plan local, să se protejeze lucruri de o valoare deosebită. O documentare neprevăzută Nu intenționam, într-una din zilele trecute, să mă o-presc la Volovăț. Ocolirea for-țată de la Podul Vlădichii m-a dus spre această așezare fru-moasă, aproape lipită de Ră-dăuți, unde locuințele tip vilă, gospodăriile îngrijite ale oa-menilor constituie o primă carte de vizită ce vorbește de la sine despre această așezare. Primăria cochetă, căminul cultural modernizat, florile din zona centrală a comunei, dar mai ales informația pe care o dețineam că localitatea este înfrățită cu două co-munități din Franța ne-au făcut să oprim. Și am nimerit bine, pentru că interlocutorul nos-tru a fost tocmai președintele Asociației de prietenie româ-no-franceze, ales democratic, prin votul consilierilor, în această func-ție, dl Ioan Robu, viceprimar. Este la al doilea mandat ca viceprimar, dar, așa cum ne-a declarat, „mai puțină importanță are apar-tenența mea politică, pentru că, aici, la Primărie, eu fac ad-ministrație. Ca și primarul, Ioan Halip, cu care mă înțeleg foarte bine, mai ales atunci când este vorba de interesul general al comunei”. În pa-ranteză fie spus, dl Robu a avut probleme grele cu statul ro-mân, înainte de 1989, când, lucrând ca maistru-instructor la o școală, nu a fost plătit 3 ani, pentru că unitatea res-pectivă de învățământ, fiind arondată unui CAP falimentar, nu avea bani de unde să-l plătească. A trebuit să se judece, să amenințe că scrie peste hotare, să fie vizitat și interogat de „băieții cu ochi albaștri” pentru ca, în final, să câștige și să-și primească banii prin hotărâre jude-cătorească. În acest timp lucra în condiții mizere, măturând într-o hala la o unitate de pro-ducție din Rădăuți. Cu toate acestea, după Revoluție nu și-a revendicat niciun drept și nici nu s-a plâns că a avut de suferit de pe urma regimului. A în-vins prin curajul de a se adresa justiției, prin răbdare și chiar prin suferință. Acum are motive de satisfacție. Dar unul dintre cele mai mari este cel dat de actul de înfrățire dintre Volo-văț și localitățile Mortagne sur Sevre și La Verrie din Franța, cu care s-a pus bazele unei asociații; iar francezii s-au dovedit a fi oameni deosebit de receptivi și săritori atunci când a fost vorba de o mână de ajutor. O înfrățire rodnică În biroul viceprimarului am găsit, alături de tricolorul românesc, și steagul Franței. Pe un hol al primăriei, o „em-blemă” încrustată în lemn a localității Mortagne sur Sevre. De unde se vede că relațiile sunt foarte apropiate. Dar, să-l lăsăm pe dl Ioan Robu să ne vorbească despre ele: „Așa cum era la modă imediat după 1990, mai întâi au venit cu aju-toare în comuna noastră. A-poi, s-au cristalizat tot felul de prietenii, după care s-a pus bazele asociației de prietenie și s-a făcut înfrățirea. Aș putea spune, cu toată sinceritatea, că este o asociație benefică pentru noi. Și iată de ce: fran-cezii s-au dovedit a fi oameni foarte serioși și calculați în ceea ce fac. Au venit, au văzut cu cine au de a face, ce nevoi avem și s-au manifestat ca niș-te adevărați frați. În primul rând, au introdus, pe banii lor, apa potabilă la dispensarul Volovăț. Dispensarul din Bur-la a fost reabilitat în totalitate, tot cu sprijinul lor. Inclusiv mobilierul și instrumentarul medical a fost asigurat de francezi. Nu mai vorbesc de grădinița de copii, care a devenit o bijuterie prin ajutorul lor, cheltuindu-se, în acest sens, circa 9000 de euro. O dovadă a prieteniei noastre, a fost și faptul că am primit cadou o ambulanță, care ne este de mare folos la dispensar, iar mai nou am fost anunțați să ne prezentăm în Franța și să luăm o autospe-cială destinată stingerii incen-diilor, pe care o vom folosi, la nevoie, și pentru comuna Bur-la, care s-a înființat mai recent. De fapt, noi le-o solici-tasem, în primăvară, iar acum cerința noastră a fost înde-plinită”. După 1990, multe localități din județul Suceava s-au în-frățit cu diverse așezări din Europa. S-a făcut multă vâlvă pe subiectul acestor înfrățiri, numai că cele mai multe dintre ele au rămas doar pe hârtie, materializându-se doar prin niște ajutoare la început și câteva vizite reciproce ale unor delegații ale localităților înfrățite. În rest – nimic. La Volovăț, lucrurile, după cum am constatat, au stat altfel. Aici, înfrățirea a fost rodnică, iar francezii i-au tratat pe români frățește. De altfel, pe lân-gă numeroase acte de caritate pe care le-au făcut, un aspect este impresionant. În localita-tea Mortagne sur Sevre există două străzi care poartă numele de Volovăț și Burla. Mai mult decât atât, după cum ni s-a spus, în bisericile din localitatea franceză amintită s-au făcut slujbe pentru sănătatea fraților din România și pentru trăinicia asociației care deja se poate spune că s-a cimentat de-a binelea.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: