Viață în roz și umbre de amărăciune

Poartă de intrare în județul Suceava, dinspre Ardeal, comuna Poiana Stampei reprezintă o adevărată „carte de vizită” a ceea ce înseamnă vrednicia omului gospodar. Cine nu a trecut de mai mult timp pe aici va rămânea plăcut surprins de cele întâlnite: o clădire nouă, impozantă, în care își au sediul Primăria, Consiliul Local, poliția, medicul de familie. Vizavi, fostul complex comercial a căpătat, prin privatizare, un cu totul alt aspect, căminul cultural, chiar dacă este vechi, se aliniază și el ținutei actuale a centrului civic al așezării, iar mai nou, în fază finală de construcție, casa muzeu și un monument al eroilor vor înmulți „surprizele” dintr-o localitate, care, pe bună dreptate, se vrea comună europeană, turistică.

 

Multe lucruri s-au „mișcat” la Poiana Stampei, majoritatea în folosul cetățenilor. În primul rând, drumul european ce străbate comuna a devenit, într-adevăr… european. Mai nou, o veste deosebit de îmbucurătoare pentru oamenii locului a fost răspândită în comună prin „Gazeta de Poiana Stampei”, o foaie lunară de informare, la editarea căreia, domnul Elisei Todașcă, primarul comunei, pune mult suflet. Despre ce este vorba: nu de mult, în sala de ședințe a Palatului Victoria, unde erau prezenți și 88 de primari din țară, domnul Todașcă a primit, în mod oficial, vestea cea mare, de la primul ministru al României. Astfel, a aflat că Guvernul a aprobat și pentru comuna Poiana Stampei un proiect ce cuprinde un sistem de alimentare cu apă în valoare de 1.125.344 lei (peste 12 miliarde de lei vechi), așteptându-se finanțarea și pentru un proiect mai cuprinzător referitor la canalizarea comunei, construcția unei stații de epurare, refacerea drumurilor comunale, o sală de sport etc. Conlucrare Cumpătat și cu multă experiență de viață, domnul Elisei Todașcă, corespondent consecvent al ziarului nostru, nu are televizor în birou. Un asemenea aparat, cu telecomandă, se găsește, funcționând, în sala de la intrare în Primărie. Vine omul cu diverse probleme, are de așteptat un răspuns, o adresă, nu trebuie să „rezeme pereții”. Aici, în clădirea modernă, va găsi scaunul necesar pentru a sta comod și a privi la televizor. Iar când problemele sunt stringente, dacă lipsește primarul, viceprimarul Gheorghe Țiganea îl înlocuiește cu succes, mai ales că ei formează o echipă în care animozitățile nu-și au loc. De altfel, după cum am aflat, și în Consiliul Local, atunci când este vorba de interesul larg al cetățenilor, consilierii „dezbracă” haina politică și pun umărul, fiecare cum și cât poate, la dezvoltarea așezării. O dezvoltare care, la prima vedere, pare zugrăvită în roz. Oamenii locului, munteni harnici, care nu fug de muncă, atrag atenția însă că viața lor, la ora actuală, se confruntă și cu multe necazuri. Dar, să ne oprim, pe scurt, la câteva dintre ele. Muncă multă, venituri puține Pe raza comunei Poiana Stampei sunt înregistrate, în registrul agricol, un număr de 1820 de bovine, din care 1250 vaci cu lapte, 203 oi, 250 de cai. În 1989 existau 2781 bovine și 835 oi. Oricine s-ar întreba, pe bună dreptate: de ce o ase-menea scădere? Domnul Elisei Todașcă ne-a dat răspunsul chiar în scris, într-un articol trimis, recent, la redacție. Iată ce scrie domnia sa: „La Poiana Stampei există o mare descurajare în rândul proprietarilor de teren. Și asta pentru că marea majoritate a oamenilor muncesc mult și realizează câștiguri puține de pe urma creșterii animalelor. O zi de lucru la recoltarea fânului costă 50 de lei (500.000 de lei în bani vechi), plus mâncarea, în timp ce laptele este plătit cu numai 60 de bani litrul iar, în lipsa unui abator autorizat în zona Dornelor, animalele sunt vândute în alte județe, cum ar fi Bistrița și Botoșani, la prețuri de speculă, mulți dintre crescătorii de animale fiind înșelați. Din aceste motive, din ce în ce mai mulți cetățeni își vând terenurile sau suprafețe mari cu iarbă rămân de izbeliște. Cândva, fânul era foarte căutat în județ și în țară. Acum, nu-l mai cumpără nimeni. Mai mult ca atât, pe raza comunei există multe clăi și stoguri cu fân rămase din alți ani, care se depreciază și putrezesc din cauza vechimii și a intemperiilor, după care proprietarii le dau foc, spre disperarea oamenilor mai în vârstă, care spun că este un mare păcat de ceea ce se întâmplă. Cândva, cetățenii se împrumutau, mai ales primăvara, cu sarcini sau care de fân, pentru a putea scoate animalele din iarnă. Acum, fânul nu mai face nici doi bani. Păcat”! Motiv de amărăciune Nu multă lume știe cu ce eforturi a reușit comuna Poiana Stampei să obțină suprafața de 3061 hectare de pădure comunală provenită din cele grănicerești, pentru care are titlu de proprietate, fiind, după cum recunosc oamenii locului, izvorul mare al resurselor financiare ale comunei. Necazul mare și motiv de amărăciune este că trei deputați P.D. de Bistrița, au inițiat un proiect de act normativ pentru anularea unor prevederi legale, prin care 6 comune din Bazinul Dornelor beneficiază, în părți egale, de păduri comunale provenite din cele grănicerești. Din fericire, această inițiativă a fost oprită, în cele din urmă, în comisii, la Senat, după ce a trecut prin Camera deputaților. Unde ne sunt meseriașii? În această zonă a județului, nu s-ar putea spune că tinerii nu găsesc de lucru. Numai cine nu vrea nu-și are o slujbă. Munca la pădure, la câmp, la grădină (ne referim la tinerii necalificați) este liberă pentru oricine. Cine cunoaște o meserie, este foarte căutat pentru că în zonă se înregistrează o mare criză de meseriași. La Poiana Stampei, ca mai pretutindeni de altfel, se construiește foarte intens. Numai că meșterii și chiar muncitorii zilieri sunt aduși din alte părți. Constructorii de locuințe, zidarii, zugravii, tinichigiii sunt bine plătiți, dar de negăsit. Localnicii calificați în asemenea meserii lucrează în străinătate. Domnul primar Todașcă este de părere că ei ar câștiga la fel de bine, rămânând acasă. Pentru că acolo, departe, chiar dacă adună ceva bani, pierd din alt punct de vedere. Ochii care nu se văd se uită. Așa se ajunge la divorțuri, partaje, copii lăsați pe drumuri sau în grija bunicilor. Programul „Fermierul”, o iluzie pentru mulți Oamenii s-au descurajat, consideră primarul. Au auzit din gura unor înalți politicieni atâtea promisiuni legate de agricul-tură, iar acum s-au convins că toate au fost unse cu alifii politice ce s-au evaporat ușor. Programul „Fermierul” și fondurile europene cer foarte multe formalități, cărora mulți nu le pot face față, lucru ce i-a descurajat pe mulți agricultori. Speranța însă moare ultima. Domnul primar Elisei Todașcă ne spunea că localnicii speră într-un an bogat în ciuperci și fructe de pădure. Strânse la timpul optim și valorificate, acestea vor aduce un venit sigur în casa multor cetățeni.