Astăzi, evreii din întreaga lume încep sărbătoarea de Pesah, (Paștele) una dintre cele mai respectate sărbători ale acestei comunități, ce durează 8 zile. E o sărbătoare a rememorării exodului evreilor din Egipt, de acum peste 3000 de ani, a sfârșitului sclaviei lor, a nașterii națiunii evreiești, dar și a celor 40 de ani de pribegie, fără credință, prin deșert. Până astăzi, evreii au făcut să dispară din casă orice fel de mâncare făcută pe bază de dos-pitură, pâinea, pastele făinoase, etc. Pe durata Pesah-ului se mănâncă matzah, pasca evreiască, o pâine nedospită, asemănătoare unui biscuit mai mare, pâine pe care au mâncat-o evreii înainte de a pleca, în mare grabă, din Egipt, de-oarece nu au mai avut timp să lase aluatul la crescut.
Importante în desfășurarea ritualului sunt primele două zile și ultimele două. În primele două seri de Paști, familiile evreilor se adună în jurul mesei de Seder pe care se află, alături de pâinea nedospită, alte șase feluri de mâncare tradiționale, fiecare cu valoare de simbol. Charoset, un amestec de nuci măcinate, mere, scor-țișoară și miere de albine, ouă, apă sărată în care se moaie oul, marror, un hrean foarte a-mar, karpas, un amestec de cartofi fierți, ri-dichi și pătrunjel, z’roah, o bucată de carne sau doar un os ce simbolizează mielul pascal, la rândul său simbol al salvării evreilor din sclavie. În timpul meselor de Seder, evreii citesc din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah și din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. Copii mici sunt încurajați să întrebe de-spre aceste întâmplări pentru că prin Haggadah, un real document istoric ce atestă nașterea na-țiunii, ei vor continua să ducă mai departe po-vestea, existând prin ea. După cele patru zile din mijlocul perioadei, în ultimele două zile de Pesah, evreii își pomenesc morții și se roagă din nou, la templu sau acasă. Masa de Seder la Comunitate, o amintire Cele de mai sus înseamnă ritualul pur al sărbătorii de Pesah, respectată acum strict, doar în rândul evreilor tradiționaliști. La Suceava, ca în multe alte comunități din țară, tradiția s-a dat însă cu realitatea crudă. Evreii, cei aproxi-mativ 100 câți au mai rămas, au îmbătrânit. Prima masa de Seder organizată cândva la Co-munitate și în jurul căreia se adunau zeci de familii nu se mai face de aproximativ 10 ani, fiecare preferând masa de Seder de acasă. Mâncarea kasher, tradițională, ar trebui coman-dată de la cantinele rituale din Botoșani sau Iași, dar asta înseamnă bani mulți și efort mare. Evreii încă se adună împreună în prima seară de Paști în orașele mari ca București, Timișoa-ra, Cluj, Oradea, Iași, în timp ce în cele mici, în care mai trăiesc doar câteva zeci, vechile obiceiuri se pierd încet, încet. Evreii din Sucea-va primesc pasca, contra cost, prin comunitate. Pâinea nedospită a evreilor a rămas poate singurul simbol păstrat intact în miile de ani de la exod. Matzah se coace în Israel, în cuptoa-re speciale, de acolo vine la București, iar apoi la Suceava. Alte specialități din Țara Sfântă se mai găsesc, dar sunt din ce în ce mai scumpe, tot mai de neatins. Pentru toate însă există câte o soluție. Celebrul „Carmel” chiar și evreii îl văd rar, în timp ce un vin kasher se face acum pentru ei la Murfatlar. Dar, vorba unui prieten evreu: „Cât acasă respecți sărbătorile și aprinzi lumânări, mai există o speranță”!
Comentarii