„Analele Bucovinei“

(Anul XII, nr. 1, 2005, 284 p.) Sumarul periodicului științific ,,Analele Bucovinei”, anul XII, nr. 1 din 2005, apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, cuprinde studii gru-pate în următoarele rubrici: Editorial, Viața politică, culturală, literară și artistică, Istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică, Folclor, etnografie, arhitectură, Științele naturii, Opinii, Documentar, Cărți. Reviste, Cronică, Aniversări, In memoriam. Editorialul semnat de D. Vatamaniuc, Ion Slavici și Buco-vina, p. 5–7, se referă la importanța pe care o are istoria acestei provincii în scrisul scriitorului transilvănean, mai ales în memorialistica sa de după anul 1900. Autorul accentuează ideea că Ion Slavici face cunoscută istoria Bucovinei ,,într-o lucrare de referință în limba germană și publică documentele privind una din cele mai întunecate pagini din trecutul zbuciumat al acestei provincii românești. Colecția documentelor istorice, adunate de Eudoxiu Hurmuzachi, pe care o editează, stă la baza istoriografiei noastre naționale” (p. 7).

 

În cadrul rubricii Viața politică, culturală, literară și artistică, Simina-Octavia Stan analizează evoluția bisericii ortodoxe române din Bucovina între 1875–1895, în strânsă corelație cu activitatea mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, care a marcat istoria bisericeasca și culturală a românilor bucovineni (Silvestru Morariu-Andrievici, slujitorul și apărătorul caracterului românesc al Bisericii Ortodoxe din Bucovina, p. 9–32). Vasile I. Schipor semnează studiul Bucovina istorică, elita bucovinenilor și Academia Română, p. 33–49. Autorul prezintă, în contextul analizei acțiunilor desfășurate de Academia Română în 4 aprilie 2005 (,,Ziua ușilor deschise în Academia Română”), contribuțiile Centrului de Studii ,,Bucovina” – activitatea editorială, manifestările internaționale, sesiunile anuale, prezența institutului în viața publică din România, concretizată în participarea la manifestări științifice, colaborarea cu alte institute și cu partenerii din Regiunea Cernăuți, asistența științifică acordată studenților. În partea a doua a studiului sunt prezentate 47 de personalități bucovinene (născute în Bucovina sau care și-au desfășurat activitatea aici), membri ai Academiei Române, autorul menționează în această listă și 22 de academicieni născuți în localitățile învecinate din Basarabia și Vechiul Regat, care nu au aparținut Bucovinei istorice, dar care astăzi sunt incluse în regiunea Cernăuți și în județul Suceava. Autorul se referă și la aspecte legate de epurările din Academie, care au vizat și 11 bucovineni, conform Decretului nr. 76/9 iunie 1948. Din perspectiva unui necesar de-mers recuperator, Vasile I. Schipor subliniază ideea că, din familia privilegiată a ,,nemuri-torilor” Bucovinei istorice, lipsesc încă personalități remarca-bile: Paul Celan, Teodor Balan, Adrian Fochi, Vasile Gherasim, Emanuil Grigorovitza, Petru Iroaie, Claudiu Isopescu, Leca Morariu, Silvestru Morariu-Andrievici, Grigore Nandriș, Simeon Reli, Joseph Schimdt, Va-sile Tarnavschi ș. a. Studii referitoare la diverse aspecte legate de istoria Buco-vinei sunt grupate la rubrica Is-torie, demografie, toponimie, o-nomastică, statistică: Daniel Hrenciuc, Drumul spre liberta-te: refugiați polonezi în Bucovi-na (1939–1941), p. 51–62, Vlad Gafița, Câteva considerații a-supra dificultăților guvernării Bucovinei sub conducerea lui Iancu Flondor în primul an du-pă Unire, p. 63–71, Sergiu Hai-movici, Caracteristicile unui cep al cornului de Bos primi-genius, găsit într-o groapă din zona Curții Domnești de la Suceava, alături de materiale arheologice datate în secolele XVI–XVI p. 73–78. Prin valorificarea Fondului documentar „Ioan Vicoveanu” de la Muzeul Bucovinei din Su-ceava, Elena Pascaniuc prezintă, în cadrul rubricii Folclor, etnografie, arhitectură, o parte a corespondenței dintre Ioan Vicoveanu (1879–1973), învățător din Vicovu de Jos și Matthias Friedwagner, profesor de filologie romanică la Universitatea din Cernăuți, coordonatorul colecției de folclor din Bucovina (Ioan Vicoveanu în corespondență cu Matthias Friedwagner, p. 79–97). Rubrica Științele naturii gru-pează studii semnate de Ovidiu Bâtă (Vechi stațiuni balneocli-materice din Bucovina în se-colele XIX–XX, p. 99–107), Sorin Trelea, Horia Postolache, Lucian Bolboacă (Ornitofauna luncii pârâului Sucevița, p. 109–118), Petru Bejinariu (Contribuții ale biologilor din Bucovina istorică la cercetările de genetică, p. 119–123), Titus Lucescu (Specii din genul Hieracium, ierbori-zate în Bucovina, p. 125–128), Ion Iordache, Adrian Oprea, Constantin Ion (Aspecte ale bio-diversității din ariile protejate ale județului Suceava, p. 129–134). Prezentarea realităților ro-mânești din Ucraina în corelație cu aspecte legate de identitatea națională și integrarea europea-nă este realizată de Ștefan Purici (Identitatea națională, integra-rea europeană și românii din Ucraina, p. 135–139) în cadrul rubricii Opinii. Pentru o mai bună cunoaș-tere a realităților istorice ale Bucovinei apelul la sursele documentare (memorii, rapoarte, scrisori, însemnări zilnice, studii vechi) este o necesitate, perio-dicul științific ,,Analele Bucovinei” având o rubrică deja consacrată – Documentar. În acest număr se publică partea a II-a din lucrarea lui Teodor Balan Teatrul românesc în Bucovina înainte de 1918, p. 141–169. Tot aici, D. Vatamaniuc prezintă partea a doua a corespondenței dintre Claudiu Isopescu și Nico-lae Iorga: Claudiu Isopescu în corespondență cu Nicolae Iorga (1926–1935, p. 171–179); Vasile I. Schipor publică documente din perioada 1990–2005, referi-toare la reînființarea Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Românii din Bucovina în reconstrucția societății civile, p. 181–216); Marian Olaru prezintă partea a doua a Jurnalului lui Vasile Motrescu, p. 217–237, păstrat în arhivele C.N.S.A.S. În cadrul rubricii Aniversări, Vasile I. Schipor semnează stu-diul Doina-Margareta Onica, cercetător de prestigiu, memorialist și mesager al Bucovinei în lume, p. 261–277. Același au-tor, la rubrica In memoriam, consemnează trecerea la cele veșnice a P.S. Gherasim Putneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, printr-un cuprinzător profil biobibliografic, p. 279–284. Rubricile Cărți. Reviste, p. 239–255, și Cronică, p. 257–260, prezintă ultimele apariții editoriale ce privesc istoria Bucovinei și date despre manifestările științifice care au avut ca obiect aspecte legate de trecutul provinciei noastre. RODICA IAȚENCU