Centrul de Studii Bucovina din Rădăuți

Un proiect cultural viabil (II)

În după-amiaza primei zile a sesiunii de la Rădăuți, au prezentat comunicări cercetător științific dr. Daniel Hrenciuc (Institutul de Cultură și Civilizație Europeană, Iași) cu tema Integrarea minorităților în România Mare – perspectiva național-liberală, cercetătorul rădăuțean, cu o asiduă preocupare pentru subiectul amintit, prezentând coordonatele legislative, administrative și juridice ale integrării minorită-ților în Statul Român de după Marea Unire, în care administrația partidului liberal, de până în anul 1928, a avut o deosebită contribuție. Apoi, a urmat cercetător științific dr. Rodica Iațencu (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuți) cu tema Proiectul românesc de civilizație. Contribuția Universității din Cernăuți. Față de cei înscriși inițial pentru această secțiune nu a participat cu comunicare dr. Andrij Horuk, de la Cernăuți. Ulterior am aflat că pricina acestei neparticipări a fost una de natură birocratică.
 

A doua zi a început cu comunicarea prezentată de dr. Marian Olaru (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovi-nei, Rădăuți) intitulată Românii bucovineni între proiectul federalist și proiectul politic dacic, comunicarea evidențiind evoluția politică a românilor bucovineni la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și prezentând diferite proiecte de organizare politică a românilor bucovi-neni și rolul pe care l-au avut proiectele federalist și cel pandacic în viața societății bucovinene; apoi a fost citită comunicarea dr. Ilie Luceac (Colegiul Pedagogic al Universității „I. Fed-kovici”, Cernăuți) cu titlul Cultura ca formă de supraviețuire națională. Modelul secolului al XIX-lea pentru Bucovina, care fost prezentată de doam-na prof. dr. Alexandrina Cernov. În finalul primei părți a celei de-a doua zile a sesiunii, domnul profesor Petru Bejinariu a susținut comunicarea cu tema Societatea culturală „Școala Română”, în care a evidențiat rolul ju-cat de instituțiile de „creștere națio-nală” și a celor cultural-științifice și pedagogice în dezvoltarea simțămân-tului identității culturale și a celei naționale din Bucovina. În cel de-al doilea tronson de comu-nicări din ziua de 13 octombrie dr. Ion Filipciuc de la Câmpulung Moldo-venesc, a susținut comunicare intitu-lată Preotul Emanuil Isopescu (1825-1905), întâiul culegător de folclor din Bucovina, comunicare care valorifică documente de arhivă ce vorbesc despre Emanuil Isopescu în calitatea lui, mai puțin cunoscută în mediile culturale, de prim culegător de folclor din Bucovi-na. Comunicarea se constituie într-un preambul al unei lucrări cu aceeași temă, care a apărut zilele trecute; cer-cetătorul șt. drd. Vasile I. Schipor (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuți) în comunicarea intitulată Sub trei regimuri: Filimon Rusu (1880-1957), istoric, folclorist și publicist, a prezentat o fațetă dintre multele posibile ale dascălului român din Bucovina, activ în plan cultural și în cel național, un adevărat model de dascăl, exemplar pentru ceea ce numim localismul creator. Încheierea acestui tronson de comunicări din cea de-a doua zi a fost făcută de cercet. științific Elena Pascaniuc (Centrul pentru Stu-dierea Problemelor Bucovinei, Ră-dăuți) care a susținut comunicarea Ion Vicoveanu (1879-1973). O viață de-dicată culturii populare, referitoare la un alt celebru dascăl din zona Rădău-ților, un fel de apostol al satelor româ-nești din această zonă, personaj de un deosebit profil moral și cultural, pe care autoritățile comuniste l-au închis pen-tru ceea ce reprezenta el pentru sătenii din Vicov de Jos și din bazinul Ră-dăuților, un simbol al demnității u-mane sub toate aspectele. Sesiunea a continuat în după-amiaza zilei de 13 octombrie 2005, cu prezen-tarea comunicărilor Vechi stațiuni bal-neoclimaterice din Bucovina, 1871-1948 a cercet. șt. drd. Ovidiu Bâtă (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuți), care a reliefat o fațetă mult mai cunoscută a Bucovinei de dinaintea primului război mondial și din perioada interbelică, parte în-semnată a economiei acestei provincii, pe atunci; apoi profesorul Gheorghe Schipor (Grupul Școlar Agricol „An-dronic Motrescu”, Rădăuți) a susținut comunicarea intitulată Învățământul agricol din Bucovina, 1871-1948; cercetător șt. dr. Sorin Trelea, a prezentat Studiu fitofaunistic al acumulării de apă Rogojești – Siret. În final a fost prezentată comunicarea prof. drd. Aspazia Andronache (Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți) intitulată Elemente de morfologie și anatomie ale unor specii de plante semiparazite din zona Bucovinei. Concluziile manifestării au fost iterate de către dl. cercet. șt. drd. Vasile Schipor, secretarul științific al Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei al Filialei Iași a Academiei Române, care a anunțat și modalitatea de valorificare a comunicărilor prezentate, și anume prin includerea lor într-un viitor număr al publicației „Analele Bucovinei”. Această nouă sesiune anuală de referate și comunicări a cercetătorilor de la Centrul de Studii Bucovina, în-scrisă în cadrul Zilelor academice ale Filialei Iași a Academiei Române, a evidențiat, dincolo de toate, viabilitatea proiectului cultural și de cercetare științifică care a prins contur prin funcționarea Centrului de Studii Bucovina, la Rădăuți, în anul 1992. În acest context, putem afirma că identitatea științifică a centrului de cercetare rădăuțean poate fi definită prin manifestări de anvergură națională și internațională, de înaltă ținută, prin cele 26 numere ale periodicului „Analele Bucovinei” și prin cele 15 lucrări publicate în Colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii. Dr. MARIAN OLARU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: