În reviste

Emoționant, în „Cronica” (10/2005), articolul „Toamna patriarhului”, dedicat memoriei Maestrului Ion Irimescu de istoricul de artă Gh. Macarie: „Fericit adormit întru Domnul, de-a pururi viu într-o veșnicie a artei…” > Semnând o cronică la cea mai recentă carte a lui Carmen Veronica Steiciuc, Constantin Blănaru scrie în revista „Feed back” (rubrica Promo libris), nr. 10/2005: „Carmen Veronica Steiciuc justifică, în Poeme de religii diferite (Editura Augusta, Timișoara, 2004), palmaresul național și internațional de la diverse concursuri”

 

> Un spațiu amplu acordă revista ieșeană „Cronica” (9/2005) personalității lui Taras Șevcenko, marcat de semnătura autorizată a lui Ion Cozmei, care scrie despre „O nouă abordare a lui Șevcenko în România” și-i publică, în traducerea sa, celebrul poem „Caucazul” > De altfel, Ion Cozmei este prezent și în „Convorbiri literare” (10/2005), cu un semnal de E-milian Marcu la volumul său „Semințele disperării” (Augusta, Timișoara, 2005), volum de poeme „cu multă încărcătură dramatică”, ce „îl au ca pacient pe autor”. > În același număr din „Convorbiri literare” îi mai putem citi pe Constantin Ciopraga, despre „Introspecție și confesiune: Dinu Ianculescu, Adrian Dinu Rachieru, despre „Un tânăr sexagenar” (Vasile Tărâțeanu), Liviu Papuc, despre „Doi poeți”, Dan Mănucă, despre „Bucovina literară” (remarcând, între altele, absența unui articol Emil Satco în „Enciclopedia Bucovinei” a lui Emil Satco), Mircea A. Diaconu, despre „Cioran. Umorul și Melancolia”, Alex Ștefănescu, despre „Sfârșitul unei lumi”. Și desigur, nu se poate să nu citim îndure-ratul adio spus lui Emil Iordache. > Comentând cartea de versuri „Starea de vid” de Ion Beldeanu, cunoscutul critic literar Leo-nard Gavriliu, director al revistei „Spiritul critic”, declară (în nr. 4/an III): „Bacovianismul poeziei lui Ion Beldeanu este de fapt nul (…) În multe privințe Ion Beldeanu pare a descinde din prima jumătate a secolului XX (perioada interbelică)”. > În „Arca” (nr. 7,8,9), Constantin Butunoiu îl consideră pe Ion Beldeanu „Un poet al Provinciei”: „Melancolice și cu accente biografice, poemele sale au prospețime…”, iar Marin Ifrim, directorul revistei „Renașterea culturală” din Buzău, îi consacră o pagină, în deschiderea căreia scrie, între altele: „Ion Beldeanu este unul din reperele (încă) necunoscute ale poeziei de după 1989, un realizator excepțional de revistă și un om de calitate ireproșabilă.” > În „România literară” (44/2005), Simona Vasilache dedică o pa-gină cărții „Alexandra iubirilor” de parizianca Oana Orlea (Ma-rioana Cantacuzino), Compa-nia, București, 2005, tradusă de universitara suceveană Elena-Brândușa Steiciuc. Și tot în „România literară”, dar în nr. 46 (23 -29 nov. 2005), Cornelia Maria Savu semnează „Ingeborg și Paul”, iar Alex Ștefănescu răsfoiește două cărți de la Suceava: „Ceremonial de despărțire” de Constantin Arcu – „Autorul (…) are formație de jurist, dar pare să fi studiat și psihologia judecând după siguranța și operativitatea cu care schițează portretele psiholo-gice ale personajelor. În plus, dovedește și vocație de poet…” și „Doină întârziată” de Nicolae Labiș, ediție îngrijită de Nicolae Cârlan – „Ineditele lui Nicolae Labiș sunt un adevărat dar pe care ni-l face Nicolae Cârlan, cercetător competent al vieții și operei poetului din Mălini. Ni se oferă prilejul să auzim încă o dată sunetul de diapazon de argint al poeziei extraordinarului adolescent…” > În același număr al prestigioasei reviste, Mircea A. Diaconu îl vede pe „I. L. Caragiale, un hedonist în labirint”, iar noi îl descoperim pe universitarul sucevean deținător pe patru ani al unui invi-diat și dificil mandat (amănunte, sâmbăta viitoare). > Și să nu trecem peste surpriza pe care ne-o face „Adevărul literar și artistic” (795 din 22 noiembrie 2005), reproducând pe copertă lucrarea lui Mircea Dăneasa, „Un obiect, două obiecte…”, binecunoscută sucevenilor din recenta expoziție cu același nume a Filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici.