„Catedra de limba română a fost, este și va rămâne fluviul nesecat al spiritului românesc”

Interviu cu prof. dr. doc. GHEORGHE JERNOVEI, șeful Catedrei de filologie română și clasică a Universității din Cernăuți – Domnule profesor doctor docent Gheorghe Jernovei, în aceste zile se împlinesc 130 de ani de la înființarea, la Alma Mater Franzisco-Josephina, a Catedrei de limba română, rezultat al strădaniei unor personalități de vază a neamului nostru. Vă rugăm să evocați… – În 1875, când a fost înființată Universitatea din Cernăuți și, în cadrul ei, și Catedra de limbă română, se împlinesc deja un secol de dominație a Imperiului Austro-Ungar în Bucovina și, în aceste zece decenii, niciodată n-au încetat strădaniile și năzuințele personalităților de vază ale neamului nostru și ale tuturor românilor bucovineni de a putea studia limba maternă și de-a avea o catedră de limbă română. Înființarea catedrei de limba română și literatură română a fost precedată de o luptă politică a înaintașilor români din Bucovina, în primul rând a familiei Hurmuzachi, pentru drepturile românilor de-a vorbi și studia alături de cea germană, limba oficială a imperiului.
 

Evenimentele revoluționare ale anului 1848 au favorizat speranța de renaștere națională a tuturor popoarelor din Imperiul Habsburgic, inclusiv a românilor din Bucovina și Transilvania. Din acest motiv, în iunie 1848, prin petiția adresată împăratului Franz-Joseph, românii bucovineni cereau, în mod expres, pentru conservarea naționalității, înființarea unei catedre de limba și literatură română. La 6 septembrie 1848, a fost aprobată, inițial la liceul vechi sau Institutul de Studii Filosofice din Cernăuți, o astfel de catedră, pe cheltuiala Fondului Bisericesc al Bucovinei. Pentru postul la această catedră s-au înscris, mai întâi, cinci candidați: Teoctist Blajevici, Vasile Janovici, Ilarion Hacman, Porfiriu Dimitrovici și Samuil Andrievici, cărora li s-a adăugat, ulterior, Aron Pumnul, recent venit în Bucovina din Țara Românească, în căutarea unui loc de refugiu. În final, din diverse motive, la concursul propriu-zis s-au prezentat doar doi candidați: Teoctist Blajevici și Aron Pumnul. Câștigător al concursului a fost declarat Aron Pumnul, primul profesor oficial de limbă și literatură română în Bucovina. Astfel, Aron Pumnul, intelectual și aprig luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, a fost cel dintâi profesor oficial de limbă și literatură română în Bucovina și premergătorul înființării viitoarei catedre de limba și literatură română la Universitatea din Cernăuți. După 1848 intelectualii bucovineni, în frunte cu Constantin Tomașciuc, au întețit demersurile și cerințele față de autoritățile Imperiului Austro-Ungar de a deschide la Cernăuți o universitate și, ca răspuns la aceste strădanii, la 4 octombrie 1875, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la alipirea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, a fost în mod solemn deschisă Universitatea din Cernăuți. Pentru români evenimentul a fost semnificativ prin faptul că, în cadrul Universității, a fost înființată și Catedra de limba română în frunte cu Ion a lui Gheorghe Sbiera, născut la 1 noiembrie 1836 în satul Horodnic de Jos, județul Suceava, și trecut în veșnicie la 22 octombrie 1916 la Cernăuți. El, folclorist și istoric literar de vază, membru al Academiei Române, este primul șef al Catedrei de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți, în anii 1875-1906. Prin cursurile teoretice de limba și literatura română, de istorie și cultură a românilor, I. Gh. Sbiera a determinat strategia științifică și didactică a Catedrei, strategie care rămâne actuală până în prezent. După pensionarea lui în 1906, conducerea Catedrei a fost preluată de renumitul lingvist român Sextil Pușcariu, care prin studiile sale dialectale a extins domeniul de investigații lingvistice ale Catedrei și a creat o școală de dialectologie, în care s-au format mulți savanți filologi români, ca A. Procopovici, I. Torouțiu, L. Morariu, C. Loghin și alții. – Care au fost realizările Catedrei după Marea Unire din 1918, când Universitatea din Cernăuți a devenit românească? – Momentul crucial din istoria românilor, Marea Unire din 1918, a determinat restructurarea generală a învățământului din Universitatea din Cernăuți, care a devenit românească, și a predării limbii și literaturii române, în parte. Din inițiativa lui Leca Morariu, profesor și savant renumit în folcloristică și teoria literaturii, a fost înființată Catedra de literatură română și folclor, care va deveni un centru de valorificare a tezaurului literar și folcloric românesc din Bucovina. Paralel cu această catedră, și-a continuat activitatea Catedra de limba română și dialectele ei, condusă de Alexe Procopovici, discipolul lui Sextil Pușcariu, care a fost transferat la Cluj pentru organizarea universității transilvănene. Perioada interbelică a fost foarte fructuoasă în pregătirea savanților filologi. Fiind reprezentată prin persoane de renume, ca V. Posteucă, I. Vesper, G. Voievidca, T. Cantemir, O. Nandriș și alții. – După cel de al Doilea Război Mondial, o perioadă îndelungată, Catedra de limba română a încetat să mai activeze. După ce Universitatea din Cernăuți a devenit ucraineană, abia în 1955 aici a fost deschisă secția de așa-numita limbă moldovenească. Când a fost reînființată Catedra și cum a evoluat ea mai departe? – Într-adevăr, cel de-al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist au devastat românismul din nordul Bucovinei, deoarece timp de un deceniu n-a mai existat predarea limbii române în învățământul superior. Numai în 1954 a fost deschisă o secție de limbă moldovenească la Institutul Pedagogic din Cernăuți, care, ulterior, a fost transferată la Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat din Cernăuți. A fost nevoie de mai mult de un sfert de secol ca, numai în 1971, să fie restabilită Catedra de limba și literatura română, rebotezată de autoritățile sovietice în „limbă și literatură moldovenească”. Din 1983 Catedra a fost completată cu secția de filologie clasică și denumirea ei oficială a devenit „Catedra de filologie moldovenească și clasică”. Numai după prăbușirea regimului comunist, în 1990, a devenit posibilă revenirea la denumirea firească și tradițională – „Catedra de filologie română și clasică”. În acest cadru vreau să menționez un lucru foarte important. Indiferent de restricțiile și de aberațiile lingvistice care s-au năpustit asupra Catedrei în perioada sovietică postbelică, ea, ca și pasărea Phoenix, și-a revenit și a renăscut, devenind iarăși un fluviu nesecat al românismului în Bucovina. Aici au crescut și s-au format savanți și oameni de litere de vază, ca Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române, savant folclorist de renume și scriitor, docenții universitari Ilie Popescu și Lora Bostan, scriitorii Arcadie Suceveanu, Dumitru Covalciuc, Ion Chilaru, Ștefan Gostiuc, Ilie Zegrea, Simion Gociu, Vasile Tărâțeanu, Grigore Crigan, ziariștii Gheorghe Mihălcean, Ion Crețu și alții. – Indiscutabil, succesele mai recente ale Catedrei, de acum de filologie română și clasică a Universității din Cernăuți, sunt legate de numele profesorului doctor Gri-gore Bostan, membru de onoare al Aca-demiei Române, care s-a aflat în fruntea ei din 1979 până la 17 noiembrie 2004, când a trecut subit în lumea celor drepți. – Aveți absolută dreptate, domnule Crețu, referitor la contribuția regretatului Grigore Bostan în renașterea Catedrei în perioada ei postbelică. Cei doi șefi de catedră care au fost din 1971 până în 1979, docentul E. Pavliuc și profesorul doctor V. Sorbală, au reușit numai să inițieze această lucrare, care a fost continuată de G. Bostan timp de un sfert de secol și care s-a transformat într-un proces de renaștere spirituală, științifică și didactică a Catedrei. Activitatea lui de savant folclorist a fost încununată de apariția unor lucrări fundamentale în domeniul relațiilor folclorice româno-ucrainene; vastele cunoștințe asupra literaturii din Bucovina s-au concretizat în voluminoasa antologie de literatură română din Bucovina, iar devotamentul său didactic rămâne prin generațiile de profesori de limba și literatura română, care sunt mesagerii româ-nismului în Ucraina. Ar fi o nedreptate dacă n-aș spune că, alături de el, umăr la umăr au fost întotdeauna și colegii li prietenii lui devotați: L. Bostan, I. Popescu, A. Cernov, F. Chitari, Gh. Jernovei, F. Vrânceanu, C. Paladean, B. Gricorco, latiniștii T. Șestacov, G. Zagaisca, T. Popov și alții. – Domnul profesor doctor docent Gheorghe Jernovei, vă mulțumim pentru interviu și vă dorim să sporiți bunul renume de care s-a bucurat de-a lungul anilor Catedra de filologie română și clasică a Universității din Cernăuți, pe care aveți onoarea și responsabilitatea să o conduceți. – Vă mulțumesc frumos, domnule Crețu, și vreau să confirm că responsabilitatea determinată de acest post este enormă. De aceea, pentru mine, ca persoană desemnată să preiau pentru un timp coordonarea lucrării Catedrei, cel mai important lucru a fost și rămâne să mențin activitatea ei în echilibrul necesar pentru asigurarea stabilității și avansării procesului didactic și susținerea activității spiritual-culturale generale. Din aceste motive am definit câteva priorități de lucru și anume: conservarea și protejarea tradiției academice a catedrei care s-a constituit de-a lungul mai multor decenii și, în mod deosebit, în anii de activitate a profesorului Grigore Bostan, extinderea relațiilor de colaborare științifică cu instituțiile similare din Ucraina, România și alte țări, aprofundarea relațiilor cu școlile cu limba română de predare din Ucraina, mai ales în domeniul pregătirii manualelor școlare, restructurarea sistemului de instruire conform cerințelor actuale universitare europene și, în fine, realizarea unui program multilateral de educare civică și națională a viitorilor absolvenți ai Catedrei. Catedra de română este și va rămâne fluviul nesecat al spiritului românesc din Ucraina.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: