„Noua condiție pe care o are România, de viitor membru al Uniunii Europene, necesită o monitorizare atentă a celor care ne vizit

Interviu cu dl prof. ROMEO Săndulescu, consulul general al României la Cernăuți După trei ani petrecuți în Ucraina, la Cernăuți, consulul general al României, Excelența Sa, dl Romeo Săndulescu încă se ferește să pună etichete pentru modul în care se desfășoară viața în Ucraina. Este, poate, și un fel de a fi al diplomatului din el. Dl Săndulescu nu se ferește însă să încurajeze mediul de afaceri din România să vină spre Ucraina și să încerce să investească la vecinii din nord. Am încercat să aflăm de la domnia sa care sunt prioritățile în ultimul an de mandat al său, într-un interviu realizat la Cernăuți. – Excelența voastră, vă aflați la finele unui mandat. Cu ce gust rămâneți după activitatea de la Cernăuți?
 

– Mă aflu în al treilea an de activitate în calitate de consul general al României la Cernăuți, iar primele șase luni ale anului 2005 relevă câteva lucruri importante. În primul rând schimbarea politică atât din România cât și din Ucraina deschide noi perspective de colaborare și de cooperare la nivelul nostru transfrontalier între regiunile limitrofe graniței. Și mă refer aici la regiunea Cernăuți, regiunea Transcarpatia și regiunea Ivano-Frankovsk, care au graniță comună cu județele Botoșani, Suceava, Maramureș, Satu Mare din România și la faptul că, după întâlnirile celor doi președinți, în mai multe contexte internaționale, dar și după vizita dlui președinte Iușcenko la București, o serie de probleme care erau pe agenda de lucru anterioară anului 2005 au început să capete contur, în sensul că există comisii de experți stabilite de cei doi președinți, care să rezolve problemele mai deosebite. În acest sens și la nivel transfrontalier noi ne-am propus să dezvoltăm o serie de activități, în primul rând economice, pentru că există oportunități în cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”, care s-a reactivat după o perioadă nedorită de încetare a activității. Președinția a fost anul trecut la Cernăuți. Probabil că și contextul politic pe care l-a avut Ucraina în anul 2004 nu i-a permis să dezvolte în-tâlnirile prevăzute prin regulament, dar asta nu a împiedicat ca oamenii de afaceri, societățile mixte, activi-tățile culturale, activitățile de învă-țământ să continue și eu chiar cred că și Consulatul a avut o contribuție deosebită în sensul acesta. În 2004 noi am înființat un centru de con-sultanță economică transfrontalieră, pe lângă Consulat, dându-ne seama că investitorii dintr-o parte și de cealaltă au nevoie de informații privind legislația unui stat sau altul, au nevoie de întărirea unor legături, au nevoie de activități promoționale. Așa se face că numai în anul 2004 și în primele luni ale anului 2005 am făcut să se întâlnească peste patruzeci de delegații din România, cele mai multe din județul Suceava și Botoșani, cu delegații economice din regiunile limitrofe frontierei. Pe de altă parte, am considerat că și organizarea unor expoziții tematice, așa cum a fost cea a investitorilor în probleme de material de construcții sau expoziția de vinuri românești, pe care am organizat-o sub egida centrului de consultanță, pot duce la o mai bună cunoaștere a oportuni-tăților economice dintr-o parte și din cealaltă. Asta în plan economic, pentru că există și o serie de contacte care au avut loc între Camerele de Comerț ale regiunilor Ivano-Fran-kovsk, Cernăuți, Vinița, Lvov și Transcarpatica cu Camerele de Co-merț de la Suceava, Botoșani, Bacău și Piatra Neamț. Am reușit în acest fel să creăm legături pe care aceste instituții specializate le pot promova în continuare. – Ați sesizat din ianuarie 2005 și până acum o schimbare în modul de a se lucra cu România, de deschidere a firmelor ucrai-nene către România și invers sau e același lucru ca până în 2004? – Da, este o mai mare deschidere, practic elementul care lipsea și care trebuie cultivat în continuare este încrederea reciprocă în investițiile făcute pe teritoriul celuilalt stat. Sunt foarte bucuros să vă spun de două mari firme din România: Rifil de la Onești și-a extins activitatea în zona Cernăuțiului, iar o mare fabrică de încălțăminte de la Botoșani va avea o secție de producție în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți. Mai sunt și altele care doresc să inves-tească în exploatarea și valorificarea lemnului, dar și a unor produse chimice și produse agricole. – De unde vine această reti-cență a investitorilor români de a veni să facă afaceri cu Ucraina, cu oamenii de afaceri de aici și, în special, de a-și deschide punc-te de lucru? – Se referă la situații anterioare, când mai multe firme mixte au dat faliment, când mai mulți investitori și din România, dar și din Ucraina s-au păcălit reciproc, când o serie de contracte nu au fost derulate până la capăt, când o serie de produse care trebuiau să ajungă la destinație nu au mai ajuns. Astea sunt, totuși, excepții și multe s-au rezolvat pe calea justiției. Este păcat însă că s-a întâmplat așa, întrucât foarte mulți și-au pierdut încrederea pe care încercăm să o recâștigăm acum și eu sper să avem succes. Aici este vorba și de stabilitatea economică dintr-un stat și din celălalt. Continuând pe li-nia aceasta, am avut în această primă parte a anului vizitele de contactare a noilor conduceri ale regiunilor care sunt arondate Consulatului General. Deci, am reușit să mă întâlnesc cu cei cinci guvernatori din regiunile Ivano-Frankovsk, Vinița, Cernăuți, Lvov, Transcarpatia, dar și cu o serie de conducători ai unor instituții de nivel regional, cu care, de asemenea, am stabilit o serie de proiecte comune în domeniul economic, cum vă spuneam, dar și în domeniul cultural, al relațiilor interumane și al relațiilor consulare. – Pe linie culturală bănuiesc că lucrurile sunt mult mai avan-sate… – Dacă luăm numai problemele culturale, ele continuă linia ascen-dentă pe care am imprimat-o în acești ani, în sensul că încerc aici, la Cer-năuți, să ridic ștacheta activităților culturale cu personalități deosebite din România sau formații sau an-sambluri deosebite. Așa se face că Teatrul Național din Iași a dat un foarte frumos spectacol de Cehov la Teatrul de Stat „Olga Kobilanskaya”, cu un număr de circa 40 artiști pe scenă și vizionat de o sală plină. Foarte mulți, în principal din orașul Cernăuți, dar și din împrejurimi, ca-re au fost la spectacol mi-au mărtu-risit că este bine să se audă în Teatrul Național din Cernăuți și să se vadă repertoriul pieselor românești jucate de teatre profesioniste. De altfel, este un vis mai vechi al celor de aici de a avea o secție de teatru în limba româ-nă. Tot așa continui seria de expo-ziții de artă plastică la Consulatul General al României. Anul acesta am deschis încă patru expoziții, zicem noi deosebite. Expoziția unei tinere de etnie ucraineană, care învață în România la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, o expoziție de icoane pictate de școala de pictură din localitatea Mahala, o expoziție cu ocazia sărbătorilor pascale, care s-a numit chiar „Paștele în Bucovi-na”; a fost expoziție de ouă încon-deiate, la care am antrenat Complexul Muzeal Bucovina de la Suceava și un muzeu sătesc din raionul Hliboca. A fost o expoziție de succes așa cum am în perspectivă o expoziție de caricatură pe teme ecologice, pe care o voi organiza împreună cu ECO Su-ceava. – România, prin județele Satu Mare, Maramureș, Suceava și Botoșani, vor fi granița de Nord-Est a Uniunii Europene. Vom face față acestei cerințe de a păzi cu strictețe frontiere UE? – Da, granița de nord a României este granița cu Ucraina, în cea mai mare parte. Este o graniță foarte lungă, de peste 450 de kilometri, și ea este în arealul de activitate și al Consulatului General al României. Sunt o serie de proiecte care se vor pune în aplicare pentru securizarea acestei porțiuni de graniță. Am discutat aceste probleme și cu partea ucraineană în sensul unei fluidizări a traficului de călători și de mărfuri, încercând să depășim o serie de bariere artificiale create de serviciile vamale din România și Ucraina. În ceea ce-l privește, Consulatul Gene-ral al României are posibilitatea să ofere foarte rapid vize, în sensul că dacă sunt urgențe se rezolvă în aceeași zi, iar o viză obișnuită se obține în patru zile, drept care de la începutul anului și până în prezent circa 5200 de cetățeni ucraineni au beneficiat de viză de intrare în Ro-mânia. Mai nou, anul acesta, aproape 30 de grupuri turistice au luat vize pentru a merge pe litoral sau în stațiunile de munte din România, dar și pentru a tranzita România către Bulgaria și Grecia. Nu pot spune că au fost incidente deosebite. Sigur că noua condiție pe care o are România, de viitor membru al Uniunii Euro-pene, necesită o monitorizare atentă a celor care ne vizitează țara și, implicit care vor putea ajunge, când noi vom fi membri ai Uniunii Europene, în spațiul Shengen. Aici rigorile și ceea ce spun acordurile internațio-nale trebuie respectate, oricâte co-mentarii ar fi pe tema aceasta. Sunt foarte multe facilități. Cele 11 raioa-ne care sunt limitrofe graniței cu România, cetățenii acestor raioane primesc viză gratuită, plătind numai taxele consulare. Sunt foarte multe facilități pentru grupurile artistice, grupurile sportive, grupurile religi-oase, evident și pentru grupurile tu-ristice. Astfel, numai cine nu dorește să își rezolve problema unui pașa-port internațional și a unui minim de investiție care înseamnă, în cele mai multe cazuri, în jur de 10 dolari, dacă nu e vorba de o viză de afaceri sau o viză multiplă, nu poate să se deplaseze în România fără rigori deosebite. A consemnat MIHAI CHIRA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: