Poliția de Frontieră „pune umărul“ la integrarea României în Uniunea Europeană

– Cu siguranță, domnule chestor, acum, din funcția pe care o dețineți, vedeți activitatea de la frontieră și mai în profunzime, iar pe cei ce lucrează în acest sistem, cu niște responsabilități deosebite, mai ales în privința aderării Ro-mâniei la Uniunea Europeană. Cum este cotată poliția din care faceți parte de către experții europeni și în ce măsură contribuiți la îndeplinirea angajamen-telor asumate de țara noastră în fața Europei pentru aderarea la structurile euro-atlantice ? – Poliția de Frontieră a devenit o structură a statului cu niște responsabilități aparte, foarte bine structurate. Este adevărat, această instituție a beneficiat de sprijinul ex-perților europeni, prin derularea mai multor convenții de înfrățire, din care 3 propuse a se derula în anii 2005 –2006, reușind să realizeze , conform termenelor stabilite, toate ac-țiunile ce intră strict în responsabilitatea sa directă. Ast-fel, a fost adoptată legislația de bază și secundară privind frontiera de stat a României la nivelul acquis-ului comunitar și au fost efectuate demer-surile necesare pentru armonizarea legislației privind cooperarea cu statele vecine și cu cele membre ale UE.

 

Tot-odată, împreună cu experții germani și spanioli s-au rea-lizat Manualul național Schen-gen, Manualul Poliției de Fron-tieră și Strategia de securizare a frontierei de stat a României pentru perioada 2004 – 2006, obiectivele incluse în acest ultim document având ca scop îndeplinirea, până la sfârșitul anului 2006, a recomandărilor UE pe linia securizării frontierelor. În același timp, s-a urmărit creșterea capacității instituționale în ceea ce privește controlul și managementul frontierei, azilul și migrația, la nivelul I.G.P.F. înființându-se Direcția de Combatere a Migrației Ilegale. La nivelul Inspectoratului General s-a acționat pentru creșterea capacității de acțiune a polițiștilor de frontieră, prin completarea dotării logistice la nivelul standardelor europene. Gradul de dotare cu mijloace de mobilitate terestre și navale va ajunge anul acesta la 75 la sută. Vorbind de dotare, trebuie să amintesc că prin Programele Naționale Phare aflate în derulare, Poliția de Frontieră a mai primit 66 autovehicule de teren „Nissan Terrano”, 102 autoturisme operative „Opel Astra” și 152 motociclete de patrulare pe 4 roți. O parte dintre acestea, dotate corespunzător, cu mijloace de semnalizare acustice și vizuale, cu stații de emisie-recepție performante, au ajuns și la polițiștii de frontieră ce acționează pe raza județului Suceava. – Infracționalitatea transfrontalieră este greu de stăvilit. Nu se poate ridica un zid la nivelul granițelor care să o-prească infractorii, dar se poate acționa, eficient, prin intensificarea colaborării in-terne și internaționale pentru întronarea stării de legalitate la granițele României. Cum acționați în această direcție ? – Noua conducere a Poliției de Frontieră urmărește o colaborare strânsă și realizarea unui schimb de informații „on-line” între toate structurile polițienești și desfășoară acțiuni comune pe linia contracarării criminalității organizate. Bineînțeles că vizăm dezvoltarea cooperării și cu celelalte instituții naționale abilitate în domeniul frontalier. În același timp, menținem o legătură directă și fructuoasă cu reprezentanți ai instituțiilor similare din Uniunea Europeană, inclusiv ofițeri de legătură din Germania, Spania, Anglia, Finlanda, Franța, Italia și țările vecine, precum Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. Moldova, și alte state precum Federația Rusă, Turcia etc. Acest lucru a permis realizarea unui schimb operativ de date și informații și a unui schimb de expe-riență bilateral, în scopul alinierii activităților specifice la standardele internaționale și contracarării eficiente a criminalității organi-zate transnaționale. În vederea intensificării colaborării externe, ofițerii specialiști din cadrul Poliției de Frontieră Române au fost detașați în principalele puncte de trecere de la frontiera dintre Ungaria și Austria, respectiv Franța și Spania, scopul fiind combaterea eficientă a migrației ilegale a cetățenilor români în Occident, precum și schimbul de experiență și alinierea activităților specifice la standardele internaționale. Aici vă pot spune că partenerii europeni apreciază profesiona-lismul de care dau dovadă colegii noștri în străinătate, iar poliția noastră este bine apreciată. Astfel, fluxul de cetățeni români, dornici să emigreze, începe să fie controlat. – Domnule chestor, ați pomenit de Spania. Mulți suceveni ne-au spus că in-trarea în această țară a devenit o proble-mă, deși ei consideră că respectă cerințele ce se impun. Care este situația ? – Autoritățile spaniole au pus la dispoziția părții române tipul de invitație acceptată la frontiera spaniolă, precum și celelalte condiții de intrare pe teritoriul Spaniei, numai că nu toți le respectă. Unii, probabil, nici nu le cu-nosc. Pentru cei interesați, trebuie să mențio-nez că, pe lângă documentul de călătorie, asigurarea medicală și bilet de călătorie dus-întors, cetățenii români trebuie să posede, la intrarea în Spania, fie invitație, fie o sumă de bani, însoțită de documente de cazare (voucher sau rezervare) pentru întreaga perioadă a șederii. Invitația trebuie făcută la un notar spaniol iar din aceasta trebuie să rezulte în mod expres următoarele (nu orice tip de invitație fiind acceptat): cel care invită să fie cetățean spaniol sau străin cu permis de rezidență în Spania; să nu fi invitat o altă persoană în ultimele 6 luni; să posede mijloace legale de întreținere și să se oblige să-i asigure persoanei invitate întreținere, cazare și asistență sanitară; se obligă să garanteze că persoana respectivă se întoarce în țara de origine; cel care este invitat să nu muncească în Spania. Hârtia invitației este una specială, care trebuie să aibă în partea superioară centrală a paginilor stema Spaniei, iar deasupra acesteia mențiunea „hârtie exclusivă pentru documente notariale”. Totodată, în colțul din dreapta prezintă un nu-măr de înregistrare, sub care trebuie mențio-nate în mod clar datele de identificare ale notarului, iar în partea stângă trebuie să existe ștampila notarului. Pe ultima pagină a decla-rației trebuie să existe un autocolant rotund, de culoare albastră, cu însemnele Consiliului Național al Notarilor Publici din Spania, peste care se aplică ștampila notarului și semnătura acestuia. Invitația trebuie prezentată numai în original (nu se admit copii, xerox sau fax) și trebuie să fie supralegalizată în Spania, cu a-postila de la Haga. Persoanele care prezintă in-vitație conform celor menționate mai sus nu trebuie să dețină bani, decât doar pentru strictul necesar. – Să rămânem, puțin, la capitolul pri-vitor la reguli de trecere a frontierei. Mai puțin sunt cunoscute reglementările ce vizează deplasarea copiilor în țară și în străinătate, mai ales că, anul acesta, a in-trat în vigoare Legea 272, care aduce unele noutăți. Haideți să lămurim acest lucru. – Potrivit legii pe care ați menționat-o, deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinți; orice neînțelegere între aceștia cu pri-vire la exprimarea acordului trebuie soluționat de instanța de judecată. Prin urmare, deplasarea în străinătate a copiilor neînsoțiți sau însoțiți numai de unul dintre părinți este permisă dacă, la controlul de frontieră, se face dovada a-cordului ambilor părinți sau, după caz, numai al unuia dintre aceștia cu privire la acea deplasare. Acordul părinților trebuie să fie materializat într-un înscris autentificat de notar sau de o declarație olografă dată în fața po-lițistului de frontieră de către părintele care nu însoțește minorul în străinătate. În cazul în care prezentarea unui asemenea acord nu este posibil (deces, dispariție etc.), singurul document justificativ în baza căruia se va permite trecerea frontierei este hotărârea instanței de judecată prin care i se îngăduie minorului să părăsească țara. Prevederile acestei legi privesc numai persoanele minore, pe cei care nu au împlinit vârsta de 18 ani și nu au capacitate de-plină de exercițiu. Fac excepție minorii căsă-toriți, care, potrivit legii, prin căsătorie, do-bândesc capacitatea deplină de exercițiu, pre-cum și minorii, cetățeni români, care au do-miciliu în străinătate și fac dovada acestui fapt prin înscrisuri oficiale (mențiune în docu-mentul de călătorie, carte de identitate străină, permis de rezidență). – Presa suceveană consemnează foarte des anumite fapte contravenționale sau infracțiuni comise în zona de frontieră a județului. Bănuim că, la nivelul țării, a-ceste acte sunt de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii… – Aveți perfectă dreptate. Câteva cifre sunt concludente în acest sens: până la începutul lunii mai, anul acesta, au fost constatate 35.738 de ilegalități la frontiera țării, din care 4.252 de infracțiuni. La 382.834 de români nu li s-a permis să iasă din țară, pentru că nu înde-plineau condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cifra fiind cu 43 la sută mai mică decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut, când numărul celor ce li s-a întrerupt călătoria ajunsese la 670.741. Aceste scăderi se datorează deselor acțiuni pe care Poliția de Frontieră le organizează împreună cu auto-ritățile competente și, nu în ultimul rând, infor-mărilor făcute prin intermediul mass-media. Vorbind de ilegalități, nu pot trece cu vederea peste faptul că polițiștii noștri au depistat numeroase filiere și călăuze cu sprijinul cărora diverse persoane – cetățeni români sau străini – încercau să treacă ilegal frontiera de stat prin diverse metode. În baza unei colaborări cu autoritățile de poliție franceze a fost depistată o rețea internațională de falsificatori de docu-mente (cărți verzi franceze, cărți de identitate moldovenești și românești, permise de condu-cere, documente de ședere în Franța sau docu-mente ce puteau fi folosite pentru reglemen-tarea dreptului de ședere etc.), ce acționa pe teritoriul Franței de mai bine de 2 ani, aceasta fiind formată din 6 persoane. Capul rețelei era un cetățean francez, iar 5 dintre membri erau români. Probleme sunt multe, iar gama ile-galităților diversificată. Mă gândesc, aici, la traficul de carne vie (13 filiere depistate în 4 luni), traficul ilegal de droguri (18,224 kg de droguri descoperite în aceeași perioadă scurtă de timp), traficul cu autoturisme furate (18 mașini de lux furate din Occident, descoperite în puncte de frontieră), trafic ilegal cu armament și muniție (în patru luni au fost desco-perite 13 arme, 799 de cartușe, 14,492 kg de exploziv și 4 grenade etc. Pe baza informațiilor primite, 243 de cetățeni români au fost dați în urmărire generală. – Vorbind de ilegalități, nu putem trece cu vederea peste faptul că și în cadrul Poliției de Frontieră există corupție, se comit diverse fapte de natură contraven-țională sau penală. Ce face, concret, Inspectoratul General pentru corectitu-dinea oamenilor din subordine ? – Prin metode moderne de control și testare a lucrătorilor, prin desfășurarea de acțiuni sub acoperire, teste de integritate și controale ino-pinate la nivelul tuturor structurilor urmărim prevenirea și combaterea eventualelor acte de corupție în rândul personalului propriu. Astfel, numai anul acesta au fost efectuate peste 1500 de acțiuni sub acoperire, fiind propuse 23 de măsuri disciplinare și 11 organizatorice. Tot-odată, au fost eliberați din funcțiile de condu-cere 14 ofițeri. Acest gen de acțiuni va continua în toate punctele de frontieră, inclusiv în cele existente în județul Suceava. Interviu realizat de MIRCEA SFICHI