Între practica europeană și obiceiurile… neaoșe

> Sucevenii sunt departe de a ști să recicleze recipientele de plastic tip PET > “Diasil Service”, singura societate din județ care se ocupă de colectarea acestora, are 60 de tone de PET-uri „pe stoc” > Guvernul a dispus acordarea unei subvenții de 9.600 de lei pe kg de PET > Precupețe care vând lapte în piață fac rost de PET-uri din țarcurile amplasate în oraș de Primărie > În mediul rural sticlele din plastic le dau bătăi de cap primarilor > Doar reciclarea hârtiei constituie încă o afacere profitabilă În ultimul timp asistăm la o adevărată „explozie” a utilizării de PET-uri, ambalaje din plastic ușor de manevrat, care au înlocuit sticlele. Și, având în vedere că atât apa minerală, sucurile, cât și uleiul alimentar, oțetul sau băuturile alcoolice sunt îmbuteliate în PET-uri care, în final, ajung la gunoi, se pune din ce în ce mai acut problema reciclării acestora.

 

Europa, spre care tindem, a rezolvat cu mult timp în urmă această problemă: printr-un proces de prelucrare special, PET-urile ajung fie îngrășăminte, fie din nou PET-uri, reintroduse in circulație. La noi însă… pînă mai anul trecut nu se prea punea problema reciclării acestora. Sticlele din plastic erau și sunt aruncate la voia întâmplării. Uniunea Europeană a cerut românilor și rezolvarea aces-tui aspect, argumentând că pe PET-uri se aruncă anual bani grei, iar plasticul nu este biodegradabil. La începutul anului 2004 au fost amplasate în municipiul Suceava, pe lângă majoritatea contai-nerelor de gunoi, țarcuri de colectare a plasticului. Le-a trebuit ceva timp sucevenilor să se deprindă cu noul „re-gulament”, însă, acum, mulți dintre ei chiar tratează cu respect inițiativa Primăriei și, atunci când duc gunoiul, au grijă ca, într-o pungă separat, să colecteze PET-urile, pe care ulterior le lasă în țarc. Doar într-o luna au fost colectate nu mai puțin de 27,66 tone de PET-uri. Conform declara-țiilor edilului-șef al munici-piului reședință de județ, Ion Lungu, „PET-urile sunt colectate în mod gratuit de lucrătorii firmei «Diasil Service» S.R.L, de a cărei activi-tate suntem mulțumiți”. So-cietatea comercială mențio-nată colectează materialele din plastic pe care, cu ajutorul u-nei prese, le transformă în baloți, reușind să le depo-ziteze în mod eficient. „A-ceste țarcuri care au fost amplasate în Suceava s-au dovedit adesea neîncăpătoare, astfel că, în viitorul apropiat, vom încerca să le schimbăm cu altele mai mari sau chiar cu containere. Ne-am gândit și la o colectare selectivă a deșeurilor din hîrtie, carton și PET-uri, având în vedere că mulți dintre suceveni au înțeles importanța reciclării”, ne-a spus primarul Lungu. Pe de altă parte, administratorul firmei “Diasil Service”, dl Anton Curaliuc ne-a declarat că se confruntă cu o serie de probleme privind valorifica-rea „produsului finit”. „Deo-camdată, cea mai mare pro-blemă a noastră constă în lipsa clienților. Cu PET-urile ne mai descurcăm, le valorificăm la societatea «Green Tech» din Buzău. Dorim să ne extindem activitatea și în mediul rural. Chiar am vorbit cu conducerea unor primării și am căzut de acord ca ei să facă o pre-colectare a PET-urilor, în mod special aduse de ape, iar noi să venim să le ridicăm”, ne-a spus Anton Curaliuc. “Green Tech” Buzău, singura „direcție” a PET-urilor din județ Singura unitate economică din țară care se ocupă de reciclarea PET-urilor se află la Buzău. Conform declarațiilor șefului Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Iluță Cocriș, „PET-urile sunt transportate la Buzău, unde sunt curățate de etichete, spălate și transformate ulterior în granule sau fulgi, din care se fabrică alte produse din plastic”. Domnia sa a mai adăugat că “Diasil Service”, firma care se ocupă de co-lectare PET-urilor la Suceava, are pe stoc aproape 60 tone de asemenea materiale, cantitate pe care nu reușește să o valorifice. „Doar în luna a-prilie «Diasil Service» a reușit să colecteze 27,66 de tone de PET-uri, din care a valorificat numai o tonă. Societatea comercială a rămas «pe stoc» cu aproape 60 tone de PET-uri”, ne-a spus Iluță Cocriș. Un lucru este cert, Gu-vernul a acordat, în ultimii doi ani, o mare importanță re-ciclării și ecologizării. Conform Hotărîrii de Guvern nr. 166/2004, sunt alocate importante sume de bani – din Fondul de Mediu – pentru dez-voltarea sistemului de colec-tare a deșeurilor de ambalaje din plastic – PET, post-consum, în vederea reciclării. Pentru susținerea proiectului se acordă 9.600 de lei pe kilogramul de deșeu de ambalaj de acest gen, colectat în vederea reciclării. Banii provin de la Administrația Fondului pentru Mediu, pe baza contractelor de finanțare încheiate de agenții economici care realizează operațiuni de reciclare, după ce prezintă dovada cantităților de am-balaje PET care au fost pre-lucrate și transformate în materie secundară, sub formă de fulgi, granule sau alte produse. De altfel, conform declarațiilor directorului Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Capitolul 22 al negocierilor cu Uniunea Europeană se referiră la reciclarea deșeurilor. Chiar există o serie de programe finanțate de Uniunea Europeană în acest sens. “Insulițe” din PET-uri pe râuri Nu doar la orașe, ci și în mediul rural oamenii pot co-lecta aceste materiale. S-au înființat în multe dintre co-mune adevărate centre de co-lectare chiar pe lângă primării sau școli. Prin intermediul proiectului Eco-Școala, elevii învață despre importanța reciclării și sunt deprinși să ajute”. Primarii din Vama și Frasin au fost nevoiți să se ocupe de colectare PET-urilor aduse de ape (vezi imaginea din pag. 1) cu ajutorul elevilor sau asistaților social. Dl Dorin Preutescu, primarul din Vama, ne-a declarat că, periodic, cu ajutorul elevilor, trebuie să colecteze PET-urile aduse de Moldova și Mol-dovița. „Am cumpărat, recent, un tractoraș cu remorcă, special pentru transportarea lor. Adesea, în râuri se formează adevărate «insulițe» din PET-uri, iar noi suntem nevoiți să intrăm în apă și să le colec-tăm. Ba, mai mult, printr-un proiect de hotărâre a Con-siliului Local, am instituit ta-xa de salubrizare. Cu alte cu-vinte, locuitorii noștri vor trebui să plătească 15.000 de lei pe lună pentru ridicarea gunoiului, pe care nu-l vor mai duce ei la rampă, ci va fi preluat de o firmă specializată; 150.000 lei vor plăti persoa-nele juridice”, ne-a declarat dl Preutescu. Hârtia nu constituie o problemă Dacă reciclarea PET-urilor sau a sticlei constituie o problemă, colectarea și reciclarea hârtiei nu dau bătăi de cap. În luna aprilie, la nivelul județului, conform declarațiilor directorului Iluță Cocriș, au fost colectate nu mai puțin de 925,73 tone de hârtie, valorificată integral. Menționăm că elevii implicați în proiectul “Eco-Școala” au reciclat aproximativ 22 tone de hârtie, vândută pentru obținerea banilor de înscriere în program. „Întreaga cantitate de hârtie a fost preluată de societatea specializată Ambro Suceava, care a transformat-o în ambalaje”, ne-a spus Iluță Cocriș. De altfel, colectarea de hârtie și cartoane a devenit un mod de viață sau, mai bine zis, un mod de supraviețuire pentru o anumită categorie de persoane. Boschetari, și nu numai, zilnic, scotocesc prin buncăre în căutare de cartoane și hârtie, pe care le vând apoi unor centre de colectare. La capitolul sticlă, lucrurile au luat o întorsătură bruscă după anul 1990, când acest material a fost practic înlocuit cu plasticul. În luna aprilie s-au colectat doar 20,5 tone de sticlă. Unele precupețe colectează PET-uri din țarcurile Primăriei În mare parte sucevenii s-au conformat cu noua practică de colectare a PET-urilor, mulți dintre ei considerând reciclarea o metodă eficientă de protejare a naturii. Există totuși persoane, care sunt departe de asemenea de-prinderi. „Desigur că sunt de acord cu reciclarea hârtiei și sticlelor din plastic. Mai puțini copaci vor pica re-folosind hârtia. Chiar am grijă, când merg la buncăr, să pun într-o altă pungă sticlele de plastic. Nu mă interesează ce fac cu ele și cine se alege eventual cu profit, atâta timp cât nu le văd aruncate prin oraș”, ne-a spus Liviu Ionel. Pe de altă parte Rodica Petrescu, în vârstă de 48 de ani, susține că o seamă de precupețe care vând lapte și borș în piață își fac rost de sticle tocmai din țarcurile Pri-măriei. „Aveam o femeie în piață de la care cumpăram lapte de ani de zile. Într-o di-mineață, când am plecat la serviciu, am văzut-o alegând PET-uri de pe lângă buncăr. Dacă mi-ar fi spus cineva nu aș fi crezut, dar am văzut-o cu ochii mei. Nu m-am putut abține și chiar am întrebat-o dacă știe ce face. Foarte senin mi-a răspuns că oricum le spa-lă. Eu consider că nu suntem pregătiți să ne ocupăm de reciclare”. În cartierul sucevean George Enescu, în spatele complexului comercial “Dorna”, sunt amplasate nu mai puțin de patru țarcuri de colectare a PET-urilor și, cu toate acestea, pădurea situată doar la câțiva metri de ele este „invadată” de PET-uri. Sin-gurii care încearcă să mai producă o schimbare în acest sens sunt elevii, care, îndrumați de cadre didactice, se străduiesc să-i determine pe suceveni să ia deșeurile acasă …