„Românii din Ucraina nu sunt pur și simplu o minoritate“

Acum câteva luni, în media românească a pătruns o știre care a avut un deosebit impact: în Ucraina a fost fondată Organizația Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina“, care are ca scop „consolidarea comunității românești din Ucraina, coordonarea activității pentru satisfacerea și protecția drepturilor membrilor ei, favorizarea propagării valorilor europene și a cursului strategic al Ucrainei spre integrare europeană“. Ca publicist care scrie adesea despre românii din nordul Bucovinei, această știre m-a preocupat. Am aflat apoi că Organizația a fost fondată de Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Hliboca. Mi-am dorit să merg la Hliboca și acest lucru s-a întâmplat recent. Să vedem împreună cum stau lucrurile.

 

În centrul orașului Hliboca, destul de aproape de Admi-nistrația Raională de Stat, se află Centrul Bucovinean Independent de Cercetării Actuale. Își desfășoară activitatea în trei încăperi pentru care plătește chirie. Centrul monitori-zează situația românilor din Ucraina, având și alte proiecte importante, cum ar fi „Limba franceză și civilizația euro-peană“, proiect marcat nu demult prin deschiderea unor cursuri de perfecționare și ajutor metodic pentru profesorii de limba franceză din raionul Hliboca. Fiindcă rândurile noastre nu sunt doar pentru cititorii din zona Sucevei trebuie re-amintit că, pentru a ajunge la Hliboca, treci granița spre Ucraina pe la Siret și, după aproximativ o oră de mers cu automobilul, poposești la destinație. La ceasul la care dl Nicolae Șapcă, redactor-șef la ‘’Monitorul de Hliboca’’, a fost de acord să ne conducă până la sediul Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, aveam ca bază de documentare doar două articole apărute în presa din România. În afară de aceasta mai știam că dl Ion Popescu, președinte de onoare al Centrului și președinte al „Comu-nității Românești din Ucraina“, insistă asupra realității că „românii din Ucraina nu sunt pur și simplu o minoritate, ci o populație băștinașă, un segment rămas în afara statului național și, în consecință, trebuie să fie considerați drept grup etnic autohton“. Pe această linie s-au desfă-șurat și discuțiile avute cu dna Aurica Bojescu, președinte executiv. La discuții au participat și  părintele Vasile Mierlă din Siret, ing. Ștefan Rotaru, de la Societatea pentru Cul-tură și Literatură în Bucovina, Mihai și Ioana Pânzaru de la Asociația Culturală ‘’Flondor’’ și patronul Nicolae Preutesi, toți membri ai delegației din România care s-au deplasat în nordul Bucovinei pentru a fa-ce invitații preoților așteptați la evenimentele prilejuite de  aducerea la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți a moaș-telor Sf. Ierarh Teodosie de la Mănăstirea Brazi. Dna Bojescu ne-a explicat că așezământul gazdă a fost înființat în anul 2003 de oa-menii din jurul deputatului Ion Popescu, singurul român ajuns în Parlamentul de la Kiev. ‘’În baza Centrului, am creat anul trecut Uniunea Societăților Românești pentru Integrare Europeană, cea mai importantă strategie a noastră fiind integrarea europeană. Fiind vorba de un ONG, nu ne putem apuca de o activitate care să aducă bani în folosul Centrului, pe care l-am fondat la Hliboca pentru că în Cer-năuți și așa sunt destule so-cietăți. Ideea noastră a fost de a avea centre în fiecare raion și aceasta dintr-o pricină. Societățile care au sediu în Cernăuți organizează festi-valuri, sărbători unde partici-păm și noi, nu lipsim nicio-dată, unele manifestări chiar noi le organizăm. Important este altceva și anume că zi de zi omul are nevoie să se întâl-nească cu cineva, să-și pună o întrebare. De fapt, în cadrul Centrului și în cadrul Uniunii Societăților Românești pentru integrare europeană, chiar în conducerea Uniunii Inter-regionale «Comunitatea Ro-mânească din Ucraina» noi am mers pe linia să fie încadrată cât mai multă lume care are un reprezentant la nivel de sat, de raion, de regiune“. Interlo-cutoarea noastră ne-a mai vorbit despre cel mai important proiect efectuat de Centru în Regiunea Cernăuți: „Moni-torizarea respectării dreptu-rilor minorităților naționale din Ucraina“, susținut de ofi-ciul Înaltului Comisar în pro-blemele Minorităților Națio-nale al Organizației de Secu-ritate și Cooperare în Europa, Rolf Ekens, și de oficiul Om-budsmanului Ucrainei, Nina Corpaciova. În ansamblu, pro-iectul viza  șase regiuni unde locuiesc reprezentanți ai mi-norităților naționale: Lvov, Transcarpatia, Odessa, Cri-meia, Regiunea Cernăuți și Kiev. ‘’În proiectul cu OSCE, dl Popescu a fost expert la nivel central, dinspre Kiev. Eu am fost coordonator pe regiunea Cernăuți și în echipa mea am lucrat cu dl Petru Posteucă și dna Alexandrina Cernov. Ra-portul pentru proiectul cu minoritățile a fost realizat în două limbi, având 79 de pagini numai text, plus fotografii și documente, care arătau unde au fost încălcate drepturile. Noi am arătat că sunt încălcări pe toate temele’’, a precizat Aurica Bojescu. „Din ce bani vă descurcați la ora actuală?“, am întrebat. „Toți care eram în 2002 în ju-rul dlui Popescu am avut posi-bilitatea să ne întrunim aici și să punem umăr lângă umăr pentru că nu aveam alte bene-ficii de nicăieri. Ne-am pregă-tit prima dată sala de confe-rințe și cabinetul și așa am lucrat un an și jumătate. După aceea am trimis documente la Guvernul României, Departa-mentul Românilor de Pretu-tindeni’’, ne-a răspuns gazda noastră. La ora actuală, potrivit afir-mațiilor Auricăi Bojescu, Centrul nu mai primește nici un ban de la Guvernul Româ-niei. „Noi, totuși, ne conside-răm un fragment al neamului românesc, deci nu integrân-du-ne în marele popor ucrai-nean cu toate celelalte etnii. Vrem să ne exprimăm pe noi și să avem un studiu în limba maternă, la nivelul pe care l-am avut și care a decăzut de când nu mai au posibilitatea tinerii să plece la studii în limba maternă. De când nu se mai pleacă la Chișinău, Bălți, la Tiraspol pentru a face studii pedagogice în limba maternă, aici nu mai avem cadre“. Au-rica Bojescu a subliniat că nici un român nu poate fi exclus din rândurile Organizației Interregionale ‘’Comunitatea Românească’’ din Ucraina pentru opțiunile sale politice, iar dacă, spre exemplu, dl Va-sile Tărâțeanu  s-a hotărât să scoată ziarul pentru susține-rea lui Ianukovici, acest de-mers nu a fost discutat în public, fiind o chestiune care ține de dl Tărâțeanu personal. ‘’În comunitatea românilor, procentul pe care l-a avut Iușcenko a fost mai mult de jumătate, dar au fost sate românești cu tradiții bune care au ajuns la 40, 50 la sută procentaj. În jurul lui Iuș-cenko au fost sateliți de ori-entare naționalistă, ori, știind aici românii despre asta, s-au mai retras pentru a da voturi în folosul lui“, a subliniat interlocutoarea, arătând că, în conducerea Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Ro-mânească din Ucraina“, prin statut, toată lumea are un loc rezervat pentru societatea pe care o reprezintă. În Ucraina sunt înregistrate 17 organizații românești și, din cele 17, 13 au deja calitatea de membru colectiv al Comunității. ‘’Totul este rezolvat de vot. Cineva a propus în cadrul organizației ca să fie dl Tărâțeanu preșe-dinte, au fost doi candidați, Po-pescu și Tărâțeanu. Dl Tărâ-țeanu s-a retras. Dacă ar fi fost dl Arcadie Opaiț aici și ar fi  avut susținere, era, să zi-cem, altceva. Noi am mers pe calea să-i stimăm activi-tatea fiecăruia, iar scopul principal este consolidarea și consul-tarea în momentele cruciale. Cu atât mai mult cu cât în Ucraina nu se permite să avem un partid pe bază de etnie“, a mai spus Aurica Bojescu. Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, în baza căruia a fost fondată Organizația Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina“ își continuă acti-vitatea de monitorizare a si-tuației românilor din Ucraina. „Sperăm să avem aici cât de curând cursuri pentru profe-sorii de limba română și pen-tru alte discipline cu partici-parea profesorilor din Româ-nia, pentru menținerea proce-sului de învățământ“. Despre articolele defăimătoarea apă-rute în presa din România, și nu numai, gazda noastră a precizat: „Eu știu că asta au făcut-o cei care ne sunt duș-mani“. Am plecat din Ucraina cu o experiență în plus, aceea de a fi cunoscut o româncă despre care, orice s-ar spune, nu poți decât să rămâi cu convingerea că este inteligentă, iar activi-tatea și-o desfășoară pe baza unor proiecte greu de contes-tat. Cine vrea să conteste a-ceastă activitate trebuie să aibă argumente solide.