Creați un viitor muzeului „Ion Irimescu“!

Impunătoarea clădire care adăpostește Muzeul de Artă „Ion Irimescu” a fost construită în anul 1845 de către vornicul Alecu Botez Forăscu. Așa cum ne spun cronicile locale scrise de scriitorul fălticenean Geo Nichita, soliditatea temeliei și a pereților a permis ridicarea ulterioară a celui de-al doilea etaj, fără a se mai executa lucrări de consolidare. Inaugurarea clădirii în forma actuală a avut loc în anul 1909. Ea a servit drept sediu al isprăvniciei și apoi al prefecturii ținutului și județului Fălticeni până în 1929, când a devenit județul Baia. Din 1950 până în 1968 a fost sediul raionului Fălticeni, iar în perioada 1968 – 1974 clădirea a avut destinația de bibliotecă și casă a pionierilor. După unele amenajări interioare, la 10 februarie 1975 a avut loc deschiderea festivă a „Colecției de sculptură ”. Cu acel prilej maestrul a spus: „În semn de omagiu și recunoștință, am dăruit – cu multă bucurie și afecțiune sufletească – o parte din strădaniile mele orașului Fălticeni, de care mă simt legat prin firul nostalgic al amintirilor, ce permanent însoțesc cu raza lor anii frumoși din îndepărtatele timpuri când eram la început de viață și învățătură”. O dată cu trecerea timpului operele muzeului s-au înmulțit. Colecția, care reprezintă viața și opera marelui sculptor, numără peste 300 de sculpturi, la care se adaugă peste 1000 de desene și o bibliotecă de o valoare inestimabilă prin fondul documentar de 5500 volume de artă, multe dintre lucrări purtând autograful în original al autorilor. Patrimoniul estimat al muzeului este de aproximativ 300 miliarde de lei. Chiar dacă, în anii trecuți, s-au făcut o serie de modernizări ale construcției, acestea, din păcate, nu au respectat principiile firești ale proiectării. S-a ajuns astfel ca instalația de alimentare cu apă să fie subdimensionată, instalația de încălzire să se colmateze deseori, iar sistemul de iluminare – insuficient și tehnic depășit – să constituie o potențială cauză de producere de incendii. Finalizarea în anul 2002 a unei expertize tehnice a scos în evidență că, din cauza infiltrațiilor, fundațiile s-au tasat, producând, pe lângă afundarea dușumelei de la parter, fisurarea structurii de rezistență din cărămidă cu planșee de lemn. Specialiștii recomandau, în acest caz, lucrări de sprijinire, de subzidire și retasare a zidăriei în porțiunile deteriorate de la parter. Tot experții au spus că sunt necesare și lucrări complexe în interiorul clădirii pentru optimizarea, corectarea și modernizarea spațiului expozițional. Revenirea definitivă a maestrului Irimescu la Fălticeni a adus cu sine numeroase promisiuni din partea autorităților de alocare a fondurilor necesare reabilitării clădirii. La Centenarul acestuia s-a promis atât la Fălticeni, cât și la București, în Aula Academiei Române, finanțarea lucrărilor de consolidare și modernizare a Muzeului. De altfel, o altă cerință a complexului ar fi refacerea atelierului maestrului și reașezarea pe coordonate tipic familiale a locuinței acestuia. Amplasamentul este identificat: în continuarea clădirii ce adăpostește sala de expoziții temporare și depozitele muzeului. Pe de altă parte, funcționarea Centrului Național de Studii și Creație “Ion Irimescu” – unul din visurile maestrului Ion Irimescu – presupune achiziționarea Casei Topoliceanu și renovarea acesteia ca spațiu de studiu și cazare pentru participanții la taberele de creație și ca loc de găzduire pentru acțiunile ce vor fi organizate de respectivul Centru. De menționat că Guvernul a aprobat, în ședința sa din 18 noiembrie 2003, suplimentarea bugetului Consiliului Local al municipiului Fălticeni cu suma de 15 miliarde lei (din Fondul de rezervă bugetară) pentru Centrul de Studii și Creație „Ion Irimescu” și achiziționarea unui imobil necesar funcționării acestuia. Timpul a trecut, promisiunile au fost uitate, iar din banii, puțini, ajunși la Fălticeni (doar 3 miliarde de lei – din cele 15 miliarde alocate pentru Centenar) s-au realizat doar lucrări de consolidare constând în intervenții la fundație și pereții interiori. Conform devizelor de reparații întocmite (la prețurile din urmă cu doi ani), pentru continuarea lucrărilor ar mai fi fost necesare peste 10 miliarde de lei. Pentru ca opera maestrului să poată fi vizitată din nou trebuie terminate instalațiilor interioare (electrice, de supraveghere video, împotriva incendiilor, de încălzire), se cer efectuate lucrări de tencuială la pereții interiori și diverse finisaje interioare, schimbată în totalitate tâmplăria, se impun refacerea centurii de siguranță de la podul clădirii, refacerea învelitorii de tablă și corectarea șarpantei, lucrări de ignifugare și antiseptizare la întregul schelet lemnos al șarpantei, consolidarea și schimbarea termoizolației, montarea unui tavan fals casetat și multe alte lucrări. Dacă, la Fălticeni, se va încerca realizarea unei expoziții moderne, la standardele secolului XXI, respectându-se arhitectura interioară, ar mai trebui executate lucrări de tencuieli decorative, diverse lucrări de ipsoserie care să valorifice superior spațiul pentru punerea în valoare a lucrărilor maestrului în traseul circuitului de vizitare. În plus, într-un muzeu sunt necesare unele piese de mobilier decorativ, pentru agrementarea spațiului. În urmă cu câțiva ani, sprijinit în baston, maestrul vizita solitar sălile muzeului său și cobora scara monumentală a clădirii cu gândul la clepsidra reală a timpului, dar și la clepsidrele din lucrările sale. „Dumnezeu, când ne naștem, ne semnează două certificate: unul de naștere și unul de deces. Asta, pentru că nisipul ce se scurge prin clepsidrele timpului este măsurat pentru fiecare. La mine s-a întâmplat că, după ce s-a semnat certificatul de naștere, cel de deces s-a rătăcit, și mă rog în fiecare zi să nu fie găsit prea repede” – spunea maestru Ion Irimescu, în 1999, muzeografei Gabriela Iuliana Curtui. Clepsidrele timpului își scurg nisipul în continuare. Pe cea a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” s nimeni nu mai vrea, parcă, să o rotească pentru a cerne nisipul unei existențe instituționale de excepție. Maestrul privește acum pe geam cu ochii în lacrimi muzeul închis, singura alinare fiind cele câteva lucrări expuse în expoziția de lângă ușa sa. Privește către cei ce ar fi vrut să-i vadă sau să revadă creațiile sale și care, odată ajunși la ușa muzeului, sunt nevoiți să facă, din nefericire, cale întoarsă. Oare cei ce ne conduc țin să-și lege numele de condamnarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”? A fost semnat decesul întâlnirilor de suflet din sălile acestuia, în care protagoniști erau iubitorii de cultură și artă? Maestrul l-a creat în ideea de a înscrie Fălticeniul, cu o tradiție culturală bogată, în circuitul valorilor naționale. El nu s-a gândit să creeze un muzeu provincial local, încorsetat de lipsa de fonduri și fără perspectivă. Autoritățile locale mai speră în ieșirea din impas, motiv pentru care au inițiat campania „Dați 1 la sută pentru Muzeul de Artă «Ion Irimescu»”. Formularul prin care un cetățean poate direcționa 1% din impozit pentru continuarea lucrărilor la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Fălticeni este declarația de venit global. În aceasta se vor înscrie, la capitolul H, secțiunea 2, „Sponsorizare entitate nonprofit”, datele organizației: FUNDAȚIA CULTURALĂ “ION IRIMESCU” – cod fiscal 16051280, cont IBAN RO39RNCB4320000089280001. Termenul limită de depunere data de 15 mai 2005 Cu 1% din impozitul pe venit se creează șansa implicării în activități culturale, artistice și recreative; astfel, la Fălticeni se vor putea organiza concerte, expoziții, lecții de desen, vor fi promovați tineri artiști plastici. Îndemnul autorităților locale este: „Dacă doriți să susțineți o fundație care va face viața mai bogată și mai frumoasă, încercați să ajutați pentru continuarea lucrărilor la Muzeul «Ion Irimescu», unul din cele mai mari muzee de autor din Europa. V-ați adus contribuția la buna cheltuire a fondurilor publice și ați contribuit la o viață mai bună!”. Pe lângă această acțiune, așa cum ne-a declarat dl Corneliu Monoranu, directorul Direcției administrație publică a Primăriei Fălticeni și coordonatorul activităților instituțiilor culturale descentralizate, actualmente se fac câteva proiecte pentru finanțări, iar în curând va fi depus un memoriu doamnei Mona Muscă, ministrul culturii, în vederea obținerii de fonduri pentru muzeu, suma necesară lucrărilor de la Muzeul „Ion Irimescu” fiind de peste 15 miliarde de lei. Prin acest memoriu se cere promovarea unui proiect de HG pentru înființarea Centrului Național de Creație „Ion Irimescu”, aceasta fiind solicitarea maestrului. Centrul ar urma să aibă surse financiare corespunzătoare și să asigure punerea în valoare, în mai mare măsură, a operei marelui sculptor și a zonei. Ministrului Mona Muscă i se mai cere să supună spre aprobare suma necesară continuării lucrărilor în ședința de Guvern în care se va dezbate rectificarea bugetară, astfel încât să se poată continua și finaliza lucrările de consolidare a clădirii principale a muzeului și să se poată achiziționa și repara Casa Topoliceanu. „Muzeul este în administrarea Consiliului Local Fălticeni, care are posibilități financiare limitate, din cauza activității economice reduse a localității. Acest fapt a determinat ca, pe parcursul celor 30 de ani de existență, muzeul să se confrunte cu numeroase probleme, ajungându-se la o stare de precaritate: clădirea sediului este grav afectată, spațiile de depozitare a patrimoniului sunt improprii, nu a fost și nu este asigurată în permanență siguranța patrimoniului muzeal, personalul angajat este numeric, sub limita normalului, nefiind posibilă satisfacerea realizării cerințelor corespunzătoare funcțiilor muzeului. Toate acestea scot în evidență discordanța dintre valoarea națională și chiar universală a patrimoniului și statutul de muzeu local, ultima clasare potrivit Legii nr. 311/2003, al acestei instituții culturale” – ne-a declarat dl Corneliu Monoranu. În Legea nr. 311/2003 privind funcționarea instituțiilor de profil, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” nu este nominalizat în nici una dintre cele trei categorii de muzee: naționale, regionale și județene, pierzându-se în anonimatul celor locale, situație aberantă, ținând cont de valoarea națională și universală a patrimoniului său. Așadar, în Fălticeni, pe strada Mihai Eminescu, la numărul 2, se află o impunătoarea clădire ce adăpostește un muzeu, care, în cei 26 de ani de existență, nu a beneficiat de fondurile necesare pentru amenajări interioare și modernizare, în conformitate cu normele de conservare și de prezentare la standardele europene. Îl putem considera un copil foarte dotat, inteligent, dar care are părinți săraci. Putem fi noi cei care îi vom ajuta pe acești părinți săraci (autoritățile locale), prin alocarea a 1% din impozitul pe venitul anual datorat statului, și pot fi guvernanții care vor ține cont, la rectificarea bugetului, de dorințele maestrului Ion Irimescu.