Europa plănuieşte următoarea mişcare la Conferinţa de Securitate de la Munchen, în contextul tensionării relaţiilor cu SUA

Cea de-a 62-a ediţie a forumului de trei zile va reuni la Munchen aproximativ 60 de lideri mondiali, 100 de miniştri ai apărării şi afacerilor externe, precum şi o serie de generali, diplomaţi, legislatori şi experţi în politici publice, o tradiţie care datează din 1963.
Printre participanţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniştrii britanic Keir Starmer, danez Mette Frederiksen şi polonez Donald Tusk, alături de înalţi oficiali ai UE şi NATO.
De data aceasta, secretarul de stat american şi consilier pentru securitate naţională, Marco Rubio, va lua cuvântul în numele administraţiei Trump. Rubio s-a dovedit a fi un mesager al agendei „America First” (America pe primul loc – n.r.), dar nu a îmbrăţişat stilul provocator şi conflictual care a definit apariţia lui Vance, ceea ce sugerează că „muniţia” retorică va fi probabil mai limitată.
În schimb, accentul se va pune pe modul în care liderii Europei intenţionează să riposteze.
După un an în care Trump a impus tarife vamale mari Europei, a urmărit o relaţie mai caldă cu preşedintele rus Vladimir Putin, a publicat o Strategie de Securitate Naţională care deplângea, între altele, că Europa se confruntă cu „ştergerea civilizaţiei” din cauza politicilor sale de migraţie şi a demarat o campanie agresivă de dobândire a Groenlandei, teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei, întrebarea cu care se confruntă liderii prezenţi la Munchen este în ce măsură sunt pregătiţi să-şi traseze propria cale, una mai independentă de Washington.
Emmanuel Macron a fost una dintre cele mai puternice voci care promovează o viziune a unei viitoare ordini europene care nu depinde de umbrela de securitate a SUA.
„Trebuie să ne gândim la Europa ca la o putere pe care o creăm împreună. Trebuie să fim capabili să ne protejăm de restul lumii. Trebuie să încercăm să ne extindem modelul”, a insistat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu comun acordat mai multor ziare europene săptămâna aceasta.
Aceasta include securizarea lanţurilor de aprovizionare pentru materii prime şi tehnologii critice, cum ar fi semiconductorii, realizarea în comun a achiziţiilor pentru apărare şi cheltuieli mai mari pe plan intern, în loc să se bazeze pe firme din afara UE şi încheierea de acorduri comerciale care să ofere Europei un control mai mare asupra viitorului său economic.
Privind chiar mai departe, Franţa, Regatul Unit şi Germania discută inclusiv perspectiva unei umbrele nucleare europene. Veteranul diplomat german Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, îndeamnă Europa să utilizeze mai mult arsenalul nuclear francez şi britanic ca factor de descurajare, deşi ar dori ca acesta să rămână în cadrul existent al NATO. Un astfel de demers „ar trimite un semnal de autoafirmare europeană ruşilor, americanilor şi chinezilor”, a apreciat el pentru dpa.
Totodată, există deja un amplu consens că linguşirea, concilierea sau speranţa că drama va trece pur şi simplu nu mai sunt strategii viabile, nici pentru gestionarea crizei curente, nici pentru planificarea pe termen lung.