Primele oferte pentru furnizarea de gaze naturale începând cu 1 aprilie 2026, publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), variază între 0,32 şi 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, reflectând o orientare spre gestionarea riscurilor comerciale mai degrabă decât spre costurile efective ale mărfii, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).
Analiza subliniază că aceste preţuri nu reprezintă doar o actualizare simplă, ci un semnal al schimbărilor din piaţă. Costurile cu gazele naturale, bazate pe tranzacţiile de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru trimestrele 2 şi 3 din 2026, se situează la aproximativ 0,31 lei/kWh, în timp ce preţurile de pe bursa europeană TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh. Preţul facturat în decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, ceea ce face ca oferta minimă de 0,32 lei/kWh să reprezinte o creştere de circa 3% faţă de nivelul plafonat actual. În contrast, oferta maximă de 0,41 lei/kWh implică o majorare de 32%, depăşind ajustările obişnuite şi indicând o repoziţionare strategică a furnizorilor.
Dumitru Chisăliţă explică diferenţele prin prisma riscurilor asumate de furnizori în ultimii ani, marcaţi de volatilitate, intervenţii guvernamentale, plafonări de preţuri, întârzieri la plata subvenţiilor şi presiuni asupra fluxurilor de numerar. Aceste elemente au determinat o lărgire a marjelor comerciale, de la aproximativ 4% în prezent la echivalentul a 22% în unele oferte pentru 2026. O parte din această marjă acoperă costuri precum dezechilibrele de piaţă, pierderi financiare, finanţare suplimentară şi neîncasări, în timp ce alta reflectă o orientare spre profitabilitate previzibilă, în detrimentul competiţiei pe volum.
Un aspect suplimentar evidenţiat este impactul fiscal: creşterea preţului final atrage automat o majorare a TVA-ului colectat, ceea ce înseamnă că statul beneficiază indirect de sume mai mari. De exemplu, o creştere de 32% a preţului duce la o majorare similară a TVA-ului plătit. Analiza notează şi un „premiu” de preţ pe piaţa românească faţă de cea europeană – 0,16 lei/kWh pe BRM comparativ cu 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferenţă de 26% –, atribuită factorilor precum lichiditatea redusă, structura pieţei interne sau riscurile percepute.
În contextul eliminării plafonării preţurilor, expertul critică gestionarea tranziţiei: lipsa unor ajustări treptate, blocarea tranzacţiilor pe BRM în ultimele luni, indecizia privind continuarea plafonării şi absenţa unor măsuri precum publicarea marjelor comerciale pe facturi sau returnarea surplusului de TVA colectat. Aceste elemente au creat o criză artificială de timp, împingând consumatorii spre acceptarea tacită a noilor contracte fără o evaluare atentă.
Pentru consumatori, consecinţele anuale estimate variază în funcţie de tipul locuinţei: creşteri de 150–1.500 de lei pentru un apartament cu două camere şi 300–3.000 de lei pentru o casă. Chisăliţă subliniază că, cu o pregătire adecvată, preţurile ar fi putut rămâne sub nivelul plafonat actual, iar consumatorii sunt sfătuiţi să analizeze cu atenţie ofertele pentru a evita costuri nejustificate. (N.B.)
Comentarii