Creşterea deficitelor fiscale ale principalelor economii ale lumii şi intensificarea tensiunilor geopolitice au erodat optimismul investitorilor. La final de an, ei şi-au îndreptat atenţia către cel mai sigur plasament, aurul, dar şi către alte metale preţioase.
La sfârşitul săptămânii, metalul galben a depăşit recordul de 4.498,60 dolari/uncie, atins marţi, şi a urcat la un nou maxim istoric de 4.550,80 dolari/uncie, valoare care era anticipată pentru prima parte a lui 2026. De la începutul lui 2025, aurul s-a apreciat cu circa 70%, cel mai puternic avans anual din 1979.
Deficitul de ofertă şi majorarea cererii industriale au ridicat vineri preţul argintului cu 9%, fiind atins astfel un nou record de 78,53 dolari/uncie, un salt de 150% la nivel anual. La rândul ei, platina a urcat până la un maxim istoric de 2.454,12 dolari/uncie.
Evoluţia poate fi pusă şi pe seama pesimismului în ceea ce priveşte independenţa Rezervei Federale americane în faţa presiunilor politice, după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, şi încheierea în 2026 a mandatului lui Jerome Powell, actualul preşedinte al Fed. Pieţele se aşteaptă la noi tăieri de dobândă în 2026 după cele trei din acest an.
Un rol major revine şi băncilor centrale care îşi diversifică rezervele pentru a se proteja faţă de politica „dolarului slab” încurajată de administraţia americană, dar şi dorinţei investitorilor de a deţine „lucruri palpabile”!
În piaţa locală, înainte de minivacanţa de Crăciun, preţul gramului de aur a crescut de la vechiul record de 622,2291 lei la noul maxim istoric de 622,5801 lei. Gramul de aur a început anul la 412,9649 lei, pentru ca pragul de 500 lei să fie trecut în 8 septembrie, iar cel de 600 lei prima dată în 17 octombrie.
Volatilitatea pieţei valutare locale a fost minimă, cursul mişcându-se în cele trei şedinţe de tranzacţionare între 5,0881 şi 5,0902 lei, cel de miercuri fiind stabilit la 5,0890 lei, în timp ce cotaţiile au fluctuat în culoarul 5,085 – 5,092 lei. Vineri, euro s-a mişcat în piaţa FOREX între 5,085 – 5,094 lei.
Perspectiva scăderii inflaţiei de la aproape 10%, la sfârşitul acestui an, spre 5%, chiar 4,5% la final de 2026, în opinia unui raport al ING Bank, s-a reflectat în retragerea constantă a indicilor ROBOR în apropierea pragului de 6%, la jumătatea distanţei dintre rata de referinţă de 6,5% şi cea pentru facilitatea pentru depozit, care este de 5,5%.
Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,18 la 6,17%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,32 la 6,31%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,52%.
Euro a crescut miercuri la 1,1808 dolari, maxim al ultimelor trei luni, dar s-a retras la sfârşitul săptămânii la 1,1761 – 1,1772 dolari şi a închis în piaţa americană la 1,1772 dolari. Media bancnotei verzi a scăzut înainte de Crăciun de la 4,3417 la 4,3140 lei.
Cursul francului elveţian a avut o tendinţă ascendentă şi a urcat miercuri de la 5,4784 la 5,4821 lei, maxim al ultimei luni. Media lirei sterline a urcat la jumătatea săptămânii de la 5,8301 la 5,8317 lei, vârf al ultimelor două luni.
Numărul scăzut al tranzacţiilor a crescut volatilitatea preţurilor din piaţa cripto, care au fost afectate şi de ieşirile din fondurile ETF pe bitcoin şi ethereum.
Bitcoin a fluctuat la nivel săptămânal între 86.400 şi 90.400 dolari, iar ethereum s-a mişcat în culoarul 2.890 – 3.100 dolari.
Retrospectiva săptămânii
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!























Comentarii