În lumina blândă a dimineţii de 25 noiembrie 2025, când Biserica dreptmăritoare îi cinsteşte pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina şi pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie, credincioşii din Rădăşeni şi-a deschis inimile pentru a primi binecuvântarea arhierească a Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Străvechea biserică de lemn, aşezată de patru veacuri la poarta acestui sat de răzeşi, şi-a întâmpinat oaspeţii în liniştea ei încărcată de rugăciune, ca o mărturie vie a credinţei moştenite din neam în neam.
În atmosfera de evlavie a bisericii de lemn, considerată una dintre cele mai frumoase din Moldova, ierarhul a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte PC arhidiacon prof. Vasile Demciuc, consilier eparhial – Sectorul de Patrimoniu, PC pr. Adrian Dulgheriu, protoiereu al Protopopiatului Fălticeni, P. Cuv. Protos. Gabriel Găman, stareţul Mănăstirii Râşca, P. Cuv. Protos. Sofian Costea de la Mănăstirea Sihăstria Neamţ, precum şi numeroşi slujitori ai sfintelor altare din împrejurimi. Slujba arhierească s-a desfăşurat cu binecuvântarea şi dragostea părintească a Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, iar numeroşi credincioşi, alături maica stareţă Marina Ţurcanu – Mănăstirea Probota, şi maica stareţă Ecaterina Siritean – Mănăstirea Slătioara, împreună cu dl ing. Neculai Perju – primar al Comunei Rădăşeni, dl subprefect George Păstrăv, dl ing. silvic Tudor Plăcintă – consilier judeţean, dl arh. Mihai Tulbure – membru comisia zonală de Cultură şi Patrimoniu, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, care au venit să cinstească pe sfinţii ocrotitori ai parohiei, şi ai satului Rădăşeni.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Damaschin a aşezat înaintea sufletelor celor prezenţi chipul luminos al Sfinţilor, arătând că puterea cuvântului se naşte doar atunci când el izvorăşte dintr-o inimă statornică, lucrătoare şi smerită. A subliniat că frumuseţea adevărului se face simţită nu prin strălucirea vorbelor, ci prin împlinirea lor în viaţă, şi că rodul cel bun creşte numai în sufletul ce primeşte cu sinceritate îndemnul Evangheliei. Într-o lume în care exemplul personal devine tot mai preţios, ierarhul i-a încurajat pe credincioşi să fie purtători de lumină prin propria lor trăire: ,,Noi suntem iconomi pe acest pământ. Nu suntem veşnici pe pământ. Să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru cele ce ni le-a dat şi să nu avem comportament de stăpân. Nici cu cele ce le avem, nici cu oamenii din jur. Aşa s-a încheiat Sfânta Evanghelie: Cui I s-a încredinţat mult, mult I se va cere. Când a trăit Sfântul Mercurie în primele veacuri creştine, era greu pentru creştini. Nu puteai să îţi afişezi credinţa. Nu puteai să mergi la Biserică oricum. Nouă nu ne lipseşte nimic pentru a duce o viaţă cu adevărat plăcută lui Dumnezeu. Nu ne stă nimic împotrivă. Avem toate condiţiile, putem posti, putem să ne rugăm, putem să mergem în pelerinaje, avem acces la literatură de specialitate. Să nu supărăm pe Dumnezeu. Sfântul Mare Mucenic Mercurie, de dragul lui Dumnezeu nu s-a uitat la cele ce erau în jur. Avea putere, autoritate, tot ceea ce îi trebuia, însă a renunţat la ele de dragul Lui. Nouă încă nu ni s-a pus în faţă alegerea aceasta. Cât timp mai putem să ne rugăm să venim să ne rugăm. Să trăim din plin viaţa pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Cum a spus Evanghelia din Duminica trecută Îmbogăţiţi-vă în Dumnezeu. Pentru că cu cele adunate înăuntru păşim dincolo. Să punem acolo cele pentru viaţa de veci. Pentru că aceea este viaţa pe care Dumnezeu doreşte să o dăruiască cu îmbelşugare nouă tuturor”.
În cadrul slujbei, la momentul rânduit tânărul teolog Ionuţ Maftean a fost hirotonit diacon pe seama Mănăstirii ,,Naşterea Maicii Domnului” Marginea – Protopopiatul Rădăuţi, iar diaconul Marius Văideanu a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Sunători – Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc.
La finalul slujbei, părintele paroh Georgian Rotar a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru darul acestei zile, pentru binecuvântarea arhierească şi pentru ocrotirea neîntreruptă a sfinţilor, care veghează asupra acestei ctitorii voievodale încă din vremea lui Ştefan Tomşa al II-lea. Cu evlavie şi recunoştinţă, părintele paroh a adus mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, precum şi tuturor credincioşilor care, prin rugăciune şi osteneală, menţin vie flacăra credinţei în această parohie. În semn de preţuire, o icoană cu ,,Soborul Tuturor Sfinţilor Români” a fost oferită Preasfinţitului Părinte Damaschin, care la rândul său a împărtăşit cu dragoste gândul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.
Moment de adâncă emoţie a fost şi săvârşirea parastasului pentru ctitorii sfântului locaş, cei care au ridicat şi au apărat de-a lungul veacurilor această biserică de lemn, una dintre bijuteriile arhitecturale ale Moldovei. Apoi, credincioşii s-au închinat cu evlavie la racla ce păstrează fragmente din moaştele mai multor sfinţi, între care şi cei doi mari mucenici prăznuiţi în această zi, primind astfel întărire şi mângâiere sufletească.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei format din studenţi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Opera Naţională din Iaşi, împreună cu corul de copii.
Aşa cum consemna şi scriitorul Mihai Sadoveanu care a participat la hramul bisericii în vremea lui, socotindu-l un „hram îmbelşugat“, aşa cum evocă Porfira Sadoveanu în lucrarea sa „Planeta părăsită“, şi care spune că: ,,Arde un foc de un car de lemne sub un capac; pe nişte pirostrii cât toate zilele e aşezată o căldare năstruşnică în care forfotea o mămăligă pentru şaizeci de săraci flămânzi, o mămăligă… la care mestecă în sudoarea frunţii şase oameni cu un par uriaş înţepenit sus în armură a copacului… Iar lângă foc de dreapta cealaltă forfotesc nişte oale cât nişte putini, pline cu sarmale de cele mari cum numai la Rădăşeni, la Mercurie, se fac“ (,,Oameni şi locuri”), toţi participanţii au fost bineînţeles invitaţi la agapa frăţească cu bucatele pregătite de către gospodinele din comitetul parohial.
Biserica a fost construită de Ştefan Tomşa, între anii 1611 şi 1622, pe locul unui altar mai vechi, fiind făcută din bârne de brad, obţinute din copacii tăiaţi chiar în acel loc. De atunci, ea rămâne pentru Rădăşeni un loc în care cerul se lasă mai aproape de oameni, iar rugăciunea devine punte între generaţiile trecutului şi cele ale viitorului.
Biserica are dimensiuni relativ reduse, fără turlă, fiind acoperită cu draniţă. Soclul este de piatră, pereţii din bârne de lemn căptuşite, pardoseala din lespezi de piatră. Laturile de vest şi de est se încheie în formă poligonală, altarul are lăţimea mai mică decât restul bisericii, formând între retragerile pereţilor şi iconostas cele două nişe, proscomidia şi diaconiconul. Pe latura de sud are un pridvor adăugat ulterior, în anul 2008.
Biserica de lemn din Rădăşeni, până în anul 2002 a fost singura din ţară având-l ca ocrotitor pe Sfântul Mucenic Mercurie, fiind considerată una dintre cele mai frumoase biserici monument istorice restaurate.
(Preot paroh CONSTANTIN-GEORGIAN ROTAR)
Comentarii