Ziua Bucovinei, marcată la Suceava cu un ceremonial la bustul lui Iancu Flondor

De Ziua Bucovinei, zeci de suceveni, alături de oficialităţi judeţene şi locale, s-au adunat în centrul municipiului pentru a depune coroane şi jerbe de flori la bustul lui Iancu Flondor, cel care, acum 107 ani, a condus Bucovina spre Unirea cu Ţara.
La eveniment au participat prefectul judeţului, Traian Andronachi, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Şoldan, vicepreşedinţii CJ Nicolae Robu şi Stelian Simerea, primarul municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, secretarul de stat în MAI Angelica Fădor, preşedinte al PNL Suceava, parlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi delegaţii ale partidelor PSD, PNL şi AUR.
Momentul central l-a constituit discursul rostit de Emil Ursu, directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, care a readus în atenţie drumul anevoios parcurs până la actul de la 28 noiembrie 1918:
„La 15/28 noiembrie 1918, ora 11:00 a României, în Sala sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei vota în unanimitate moţiunea istorică: «Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României»”.
Emil Ursu a subliniat că Bucovina „nu a venit cu mâna goală”, ci a adus României aproape 800.000 de suflete multietnice, 10 oraşe şi 6 târguri, cel mai înalt grad de alfabetizare din toate provinciile româneşti.
„Bucovina a adus României, între altele: o populaţie multietnică de 794.945 de locuitori, 10 oraşe şi 6 târguri, o structură confesională complexă, populaţia cu cel mai mare grad de alfabetizare dintre toate provinciile româneşti (96% din totalul copiilor de vârstă şcolară), 1.044.289 ha de terenuri agricole, o industrie înfloritoare, o infrastructură de transport care cuprindea o reţea de căi ferate cu lungimea de 592 km, la care se adăugau 228 km de căi ferate forestiere, 4.149 km de drumuri şi şosele şi 351 km de cursuri de râuri pe care se putea transporta material lemnos, 376 de bănci populare – 156 româneşti, 149 rutene şi 75 germane” a spus Emil Ursu.
El a amintit şi contextul dramatic al acelor luni: ocuparea temporară a Bucovinei de trei ori de armatele ruse, planurile secrete austro-ucrainene de „vânzare” a Bucovinei pe 42.000 de vagoane de grâu, tentativa de anexare a nordului provinciei la statul ucrainean nou-creat şi refuzul ferm al lui Iancu Flondor de a accepta orice compromis teritorial.
Emil Ursu a subliniat că atunci când guvernatorul austriac Joseph von Etzdorf i-a propus lui Flondor un guvern mixt româno-rutean pentru a evita haosul, Flondor a răspuns ferm că singura soluţie este intrarea armatei române pe care a şi obţinut-o, astfel că, în data de 6 noiembrie 1918, generalul Iacob Zadik primea ordinul de eliberare a provinciei. Detaşamentele Dorohoi, Botoşani şi Fălticeni au fost redenumite simbolic Dragoş Vodă, Alexandru cel Bun şi Suceava. Pe 11 noiembrie, trupele române intrau în Cernăuţi, iar pe 28 noiembrie, Congresul vota Unirea definitivă.
Directorul Muzeului Naţional al Bucovinei a încheiat cu un apel emoţionant: „Memoria înaintaşilor noştri care s-au sacrificat pentru a împlini, în 1918, cel mai important vis al românimii, obligă şi ne obligă peste timp, generaţie după generaţie. Suntem obligaţi de istorie, măcar din an în an, să ne plecăm capetele, să rememorăm şi să cinstim faptele momentului, precum şi să-i pomenim pe cei care au făcut posibilă Unirea Bucovinei cu Ţara”.
Ceremonialul s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori din partea tuturor instituţiilor prezente. (N.B.)