Maraton cultural la Fălticeni

Vechea urbe a Fălticenilor, această Florenţă culturală a nordului moldav, cum a fost supranumită, păstrează şi în zilele noastre această dimensiune prin multitudinea de manifestări artistice care se desfăşoară pe tot parcursul anului, în care sunt implicate societăţi, cenacluri, personalităţi culturale din oraş sau care aparţin într-un fel sau altul acestui ţinut, invitaţi marcanţi din ţară sau de peste graniţe. Cenaclul literar artistic „Nicolae Labiş”, care a împlinit patru ani de activitate, s-a oferit să fie în noiembrie gazda întâlnirii Cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi” Cernăuţi – Suceava”, însă inimosul promotor cultural şi conducător al cenaclului, scriitorul Constantin Bulboacă, a oferit momentului o dimensiune mult mai complexă, în colaborare cu Primăria Municipiului Fălticeni, Colegiul Naţional „Nicu Gane” şi Asociaţia „Spirit liber”.

Pe 23 noiembrie, la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” au fost prezenţi scriitori şi oameni de cultură din Chişinău, Cernăuţi, Iaşi, Vatra Dornei, Câmpulung, Suceava, Fălticeni, Gura Humorului – maestrul Radu Bercea, cetăţean de onoare al Fălticeniului. La intrare am admirat expoziţia de fotografie „Pe urmele vikingilor” realizată de Constantin Bulboacă, moderatorul manifestării, reprezentând importante imagini din cultura şi natura a trei ţări pe care le-a vizitat: Danemarca, Norvegia, Suedia, care au fost selectate din cele peste 9.000 realizate (după mărturisirea autorului) cu sprijinul cunoscutului fotograf Marinel Dănilă, cel care urmăreşte şi popularizează toate manifestările culturale importante.

Moderatorul a salutat şi a prezentat pe toţi invitaţii, a vorbit succint despre cenaclul „Nicolae Labiş”, despre revista „Zbor” ajunsă la nr. 3, a propus un moment „in memoriam” pentru trei personalităţi: Mioara Gafencu, Constantin Târziu şi Ilie Ilaşcu.

Momentul artistic a fost susţinut de recitatorii Maria Chifan (8 ani), cu „Mama” de Nicolae Labiş şi poezia personală „Frunza” (promovată şi în revistă), Adela Şulea („Blestem”, de Nicolae Labiş), prof. Maria Creţu din Mălini (o dedicaţie poetului, care ar fi împlinit acum 90 de ani).

Grupul folcloric „Moldava” de la Clubul Copiilor, condus de profesoara, scriitoarea, jurnalista şi solista de muzică populară Lenuţa Rusu, purtând costume populare autentice, a interpretat două melodii foarte atent alese, despre neam şi valori. Au impresionat prin talent interpretativ solista Bianca Maria Moldovan şi violoniştii Alexandru Livadaru şi Dan Ciontu, de la CN „Nicu Gane”.

Aşteptat, ca întotdeauna, ne-a încântat flautistul Puiu Creţu. Primarul municipiului, prof. Cătălin Coman, a adresat binemeritatele felicitări lui Constantin Bulboacă, tuturor celor prezenţi şi a devoalat modul în care s-a reuşit realizarea bustului poetului Nicolae Labiş, în colaborare cu scriitorul Grigore Elisei (sculptor, Vadlen Babcineţchi), la dezvelire, pe 11 octombrie 2025, fiind prezente surorile Margareta şi Teodora Labiş.

Succint şi la obiect, a vorbit despre recentul nr. 3 al revistei „Zbor” redactorul Dan Nicolae Popescu – despre principiul „unitate în diversitate” şi „lupta comună pentru păstrarea ideii de identitate prin cultură şi limbă”. Revista a fost oferită tuturor participanţilor.

Cenaclul „Vocea generaţiilor” din Chişinău, prin preşedinta Ana Onica, a oferit o diplomă aniversară cenaclului „Nicolae Labiş”.

Au recitat Ana Onica şi Carlos Roşca, un elev foarte talentat (care s-a remarcat apoi ca recitator din Mihai Eminescu şi ca solist vocal), poeta Ana Onica – două poeme proprii, Gabriela Moldovan, poetă şi scriitoare, a informat despre intrarea sa în Cartea recordurilor, cu un poem de 992 versuri pentru copii.

Dl Onica aminteşte de Eugen Doga, din compoziţiile căruia interpretează (la muzicuţă) „Imnul codrilor” şi „Imnul oraşului Chişinău”, iar Vasile Popescu ne aminteşte de poeta Leonida Lari.

Ajunge la microfon şi „Maşina cu poeţi”, intervenţiile grupului din Cernăuţi, moderator poetul şi jurnalistul Nicolae Şapcă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, fiind deschise de scriitoarea şi jurnalista Maria Toacă, cu informaţii despre noua sa carte „Poveşti din Bucovina”, cu un eseu despre gânduri, cu precizarea că „cea mai frumoasă poveste e cea a zilei de 28 noiembrie”.

Conf. univ. Marin Gherman oferă gazdei recentul număr din prestigioasa publicaţie „Glasul Bucovinei” şi, tuturor, creaţia lirică proprie „Oglinzi şi corbi”. Au recitat din creaţiile proprii Gheorghe Bodnariuc, Tatiana Golciuc, Gheorghe Ungureanu, Rodica Zegrea, Dumitru Zeidel. Poetul şi jurnalistul Vasile Carlaşciuc a vorbit despre ucraineanca Tamara Severniuc, cea care a tradus poemul „Moartea căprioarei” în ucraineană, care îl admiră şi-l traduce pe Eminescu, despre tragediile războiului interminabil, despre cei căzuţi pe front, şi a prezentat mărturisirile mamei şi ale soţiei unuia dintre aceşti eroi.

Nicolae Şapcă a prezentat numerele 2, 3, 4 ale revistei SSR din Cernăuţi „Septentrion literar”, reluată (ar fi nr. 67) şi realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românilor de Pretutindeni, şi a lecturat sonetul propriu „Cade ultima frunză”. Câte un set de reviste a fost oferit tuturor participanţilor.

Am avut fericitul prilej să o felicităm pe jurnalista şi cantautoarea Carolina Jitaru, redactor-şef adjunct al revistei „Septentrion literar” de ziua sa de naştere, care ne-a emoţionat cu cântecul pe muzică proprie „Toamna iubirii”, versuri Nicolae Şapcă.

Preşedinta Societăţii Scriitorilor fără Frontiere din Iaşi, poeta şi epigramista Elena Mândru, a prezentat recentul număr al revistei „Moldova literară” (4, pe 2025 – 65 în total), a recitat catrene şi epigrame, a vorbit despre proiectul caritabil „Şi nouă ne pasă”, a anunţat următoarele activităţi (pe 13 decembrie îşi va lansa cea de a opta carte, la Palatul Culturii din Iaşi), dar şi despre alte proiecte.

Au recitat din creaţiile proprii poeţii Angela şi Ticu Mihai din Iaşi. Ioan Abutnăriţei din Vatra Dornei s-a referit la evenimentele lunii noiembrie 1918, petrecute în Fălticeni.

Personal am amintit despre doi mari scriitori legaţi de această lună prin datele de viaţă, Mihail Sadoveanu şi Liviu Rebreanu (ultimul din perspectiva de jurnalist) şi am dedicat textul „Silabe de gând” poeţilor.

Din Câmpulung au recitat Vasile Aioanei – poezia „Dor de Cernăuţi”, Gabriela Herghelegiu, Gabriela Braha – un text de Gabriel Alonso.

Nicoleta Bogoş, directoarea Bibliotecii Municipale din Câmpulung, şi-a exprimat admiraţia pentru scriitorii care „lasă ceva pentru cultura noastră” şi a informat despre activităţile instituţiei pe care o conduce (una foarte activă, după opinia noastră).

A fost în public şi pictorul Vasile Hutopilă, cu toţii prezentaţi de scriitorul Vasile Aioanei. Moderator din partea scriitorilor suceveni, George Sauciuc, i-a invitat la microfon pe tânărul poet Tudor Scovronschi (care a debutat cu trei poeme), pe poeţii Ovidiu Donisă, Adela Şulea, Monica Buhac, pe Graţiela Ţurţu, cu texte în proză.

Scriitorul Andrei Breabăn s-a declarat impresionat de întâlnirea cu toţi românii şi a subliniat importanţa unirii Bucovinei cu ţara, în 1918, importanţa cunoaşterii istoriei.

Pictorul Constantin Ungureanu-Box, care contribuie la ilustrarea revistei „Zbor”, a oferit câteva explicaţii de specialitate şi a dedicat un text propriu lui C. Bulboacă. Succint, poetul şi prozatorul Alexa Paşcu l-a evocat pe Constantin Boboc şi a lecturat poezia „Vremea”.

A stârnit un real interes proiectul propus de prof. univ. dr. Nicolae Barbă, cu 21 de zile de activităţi dedicate lui Nicolae Labiş şi declararea anului 2026 drept „Anul Nicolae Labiş”, susţinut fiind şi de prof. dr. Codrin Benţa, directorul CN „Nicu Gane”.

În final, Constantin Bulboacă a anunţat şedinţa cenaclului „Nicolae Labiş” şi expoziţia de pictură a maestrului Radu Bercea.

A fost un adevărat maraton cultural, dovedind că actualii oameni de cultură din municipiul Fălticeni îşi doresc şi sunt capabili să păstreze imaginea de altă dată acestei urbe de pe Valea Şomuzului.