Vineri, 21 noiembrie 2025, Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc a găzduit încă o după-amiază dedicată cărţii şi dialogului cultural: lansarea celor mai recente volume ale jurnalistului şi scriitorului sucevean Neculai Roşca, „Marele Război” şi „Trecerea”, prezentate cu eleganţă şi rigoare de lector univ. dr. Gina Puică.
Deschiderea manifestării culturale a fost făcută de prof. Nicoleta Bogoş, manager al Bibliotecii, care a apreciat încă de la început că această lansare de carte, găzduită de instituţia pe care o conduce şi înscrisă firesc în viaţa comunităţii câmpulungene, reprezintă „un dar de noiembrie”. „Când simţim că energia noastră este pe terminate şi avem nevoie de o redresare”, a continuat directoarea, „ne întindem tentaculele spre marea şi largă comunitate a municipiului Suceava”.
În cuvintele inaugurale, dna Bogoş – făcându-se mesagera publicului prezent – a mărturisit că avem toate motivele să ne simţim onoraţi de alegerea jurnalistului şi scriitorului Neculai Roşca de a-şi prezenta la Câmpulung ultimele apariţii editoriale, romanul „Marele Război” (2024) şi volumul de povestiri „Trecerea” (2025). Un autor „cunoscut de foarte mulţi ani”, după cum a precizat, urmărindu-şi activitatea culturală pe reţelele sociale „ca nişte adevăraţi spioni”, dar mai ales prin „minunata interacţiune cu postul de televiziune Intermedia”, unde protagonistul manifestării activează ca „jurnalist de excepţie, cu emisiuni extraordinare”. Directoarea a subliniat totodată că experienţa de viaţă şi cea jurnalistică au stat la baza metamorfozării sale în scriitor, mărturisind că a fost plăcut surprinsă de „măiestria condeiului şi originalitatea scriiturii”.
De asemenea, Nicoleta Bogoş a amintit încă din debutul manifestării că prezenţa autorului a fost mijlocită de poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, rugând distinşii oaspeţi suceveni să-i transmită mulţumirile sale.
Cu un gest senin şi plin de eleganţă, luând cuvântul, Gina Puică s-a declarat onorată de posibilitatea de a conferenţia la Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, felicitând conducerea şi colectivul de bibliotecari pentru strădania de a transforma această instituţie într-un veritabil etalon al lăcaşelor de cultură. Privind spre public, şi-a salutat numeroasele cunoştinţe, remarcând cu nostalgie chipuri care i-au trezit amintiri din activitatea Cenaclului transfrontalier Suceava – Cernăuţi, „Maşina cu poeţi”, pe care l-a înfiinţat în 2016 împreună cu regretatul poet Vasile Tărâţeanu.
Vorbind despre scriitorul Neculai Roşca, Gina Puică a evidenţiat „productivitatea extraordinară” a acestuia, cu câte două cărţi pe an, şi plăcerea autentică de a scrie – „un prozator care nu se chinuie pe foaia albă”. A mărturisit că s-a simţit onorată să redacteze critica de întâmpinare pentru cea de-a opta sa carte, romanul „Marele Război”. Deşi titlul trimite cu gândul la Primul Război Mondial, cartea vorbeşte, în fapt, despre un război fantastic între entităţi malefice: „Cea cu Coasa”, drăcuşorul Chirică şi o armată de vrăjitoare. „Un roman despre viaţă şi moarte, despre bine şi rău”, în care autorul descrie lumea post-’89 – „decăzută material, moral” – cu fineţe şi autenticitate, cu trimiteri la zonele beligerante din apropierea noastră.
Căutând să nu dezvăluie detalii esenţiale ale conţinutului romanului, prezentatoarea a subliniat şi „proximitatea lui Neculai Roşca de Ion Creangă, prin jocurile intertextuale” din această carte şi „Povestea lui Ivan Turbincă” ori „Povestea lui Stan Păţitul”. Autorul, însă, „răstălmăceşte, adaptează, actualizează, relochează şi vorbeşte” în egală măsură despre spaţiul bucovinean, „nu cu vorbele humuleşteanului din secolul al IX-lea”, ci în limbajul actual, recognoscibil şi firesc.
Volumul „Trecerea”, prefaţat de prof. univ. dr. Elena Brânduşa Steiciuc, a impresionat-o şi mai profund: o carte „extrem de tulburătoare”, dedicată exclusiv temei morţii, „văzută din toate unghiurile posibile”. A remarcat „radiografia subtilă şi abilă a vieţii bucovinene”, unde moartea – surprinsă adesea prin monologul celui rămas în urmă – devine izvor de povestiri sfâşietoare, într-o tonalitate melancolică, presărată cu fine note umoristice din lexicul bucovinean.
În alocuţiunea sa, Neculai Roşca a răspuns întrebărilor doamnei Puică, mărturisind că, deşi a fost mereu în preajma cuvântului scris, a ajuns târziu în jurnalism, iar în literatură şi mai târziu. „Trecerea” a fost inspirată de pierderea unei persoane dragi şi de experienţa sa jurnalistică, presărată cu nenumărate întâlniri cu moartea. A amintit tragedia de la Stulpicani, unde patru copii au murit asfixiaţi într-o ladă pentru făină, dar şi episodul dintr-un sat sucevean unde mai mulţi bărbaţi au decedat intoxicaţi cu alcool metilic.
Între modelele sale, autorul a invocat operele lui Simion Florea Marian şi Traian Brăileanu, evocând totodată numele etnologului Dragoş Huţuleac, păstrător al culturii huţule, şi al coregrafului-folclorist Aurelian Ciornei. A menţionat şi sprijinul unor localnici în vârstă din Frumosu şi Fundu Moldovei, iar în mod special pe jurnalista Iulia Horghidan, prezentă în sală, autoare a unei teze de master dedicate morţii în cutuma bucovineană, căreia i-a cedat temporar expunerea temei.
Au urmat intervenţiile din public: prof. Felicia Oblesniuc de la Liceul Special din Câmpulung Moldovenesc, profund impresionată de tragedia de la Sulpicani, a arătat că „a cuprinde într-o carte această nenorocire este cu mult mai mult, mai profund şi de luare aminte decât a prezenta cazul printr-o simplă ştire TV”. Scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei din Vatra Dornei şi-a exprimat aprecierea faţă de numărul mare de cărţi scrise şi editate de Neculai Roşca, pe care până atunci îl cunoştea doar de la televizor, amintindu-i reverenţios că nu doar numărul cărţilor îl defineşte pe un scriitor, ci şi calitatea scrierilor sale, calitate subliniată şi de prezentările doamnelor Nicoleta Bogoş şi Gina Puică.
Personal, citind deja „Marele Război”, am dorit să-mi exprim părerea de cititor: titlul – care nu are nicio legătură cu Primul Război Mondial – pare ales cu intenţia de a crea o mică derută. Cartea este, de fapt, o parodie savuroasă, plină de umor negru, înţelegând pe parcursul lecturii că „marele război” devine metafora unei confruntări cotidiene: războiul cu noi înşine, cu propriile neajunsuri, războiul unei societăţi care se risipeşte deseori în bârfe, intrigi şi răzbunări, uitând de coeziune şi solidaritate. În perspectivă mai largă, poate fi citită chiar ca o aluzie la războiul fratricid aflat încă în desfăşurare în apropierea graniţelor noastre. Am apreciat felul în care autorul îmbină realul cu imaginarul, umorul hâtru cu observaţia socială, dar mai ales cum respiră în paginile cărţii acea spiritualitate autentic bucovineană.
Tânărul Sebastian Crăciun, inteligent şi curios, l-a provocat pe autor întrebând dacă „podul dintre cele două lumi” permite trecerea în ambele sensuri. Întrebarea, apreciată vizibil de scriitor, l-a determinat să citească un pasaj care clarifică acest aspect. Poeta Gabriela Braha Strugaru, membră a Cenaclului „Ţara de Sus”, a subliniat bucuria de a-l întâlni personal pe autor, a cărui activitate TV o preţuieşte, afirmând că astfel de evenimente „ne fac viaţa mai bună, mai frumoasă”. Scriitoarea Alina Andruhovici Lucău, ca semn de apreciere pentru distinşii oaspeţi şi prezentarea făcută, a oferit în dar două volume – „Comoara”, realizat împreună cu etnologul Filon Andruhovici Lucău, care poate servi autorului ca sursă de noi subiecte, şi „Cum poţi să uiţi”, destinat Ginei Puică, evocând drama refugiaţilor şi deportărilor româneşti după ocuparea nordului Bucovinei.
Manifestarea s-a încheiat cu o sesiune de autografe, în care jurnalistul şi scriitorul Neculai Roşca a împărtăşit fiecărui cititor câte o clipă de dialog, semnând volumele ce vor intra de acum în bibliotecile personale ale celor prezenţi.
Evenimentul de la Biblioteca Municipală a adus cititorilor două lumi convergente: fantezia şi umorul din „Marele Război” şi gravitatea meditativă a „Trecerii”. Prin aceste cărţi, Neculai Roşca ne invită să privim cu atenţie atât lumea din jur, cât şi propriile lupte şi treceri, lăsând în urmă emoţie, reflecţie şi dorinţa de a continua dialogul cu literatură.
VASILE AIOANEI
Comentarii