> Arheologul Ion Mareş demonstrează că este vorba despre prima biserică de lemn de la Rădăuţi, necropola lui Bogdan I
Cercetătorul şi arheologul Ion Mareş, din cadrul Muzeului Naţional al Bucovinei, răstoarnă una dintre cele mai vechi legende ale istoriei Moldovei: biserica de lemn de la Putna, considerată până acum ctitoria lui Dragoş Vodă (1359-1361), ar fi de fapt prima biserică de lemn din Rădăuţi, ridicată în jurul anilor 1345-1360, în care au fost îngropaţi Bogdan I, Laţcu şi Costea voievod – adevăraţii strămoşi ai dinastiei Muşatinilor.
Studiul amplu, publicat în luna august în Biblioteca Digitală, demonstrează, prin date dendrocronologice, arheologice şi planimetrice, că lăcaşul de cult a avut următorul „drum”: ridicată la Rădăuţi înainte de 1367 (an în care moare Bogdan I şi este înmormântat în ea); demontată de Petru I Muşat (1375-1391) şi mutată la Volovăţ; mutată din nou de Ştefan cel Mare, înainte de 1500, la Putna, chiar lângă mănăstirea sa – necropola familiei. Pe locul ei de la Volovăţ, Ştefan cel Mare construieşte între 1500-1502 actuala biserică de piatră „Înălţarea Sfintei Cruci”.
Arheologul consideră că Ştefan cel Mare nu ar fi mutat niciodată la Putna, lângă mormântul său şi al familiei sale, biserica unui duşman al dinastiei, Dragoş Vodă, şi că a mutat-o pentru că acel lăcaş de lemn stătuse pe mormintele strămoşilor săi Bogdan I, Laţcu şi Costea. A fost prima necropolă domnească a Moldovei.
Dovezile decisive:
> Dendrocronologia: bârnele de stejar din altar datate 1360 (Cătălin Roibu, Universitatea Suceava) şi 1345-1346 (cercetări anterioare);
> Suprapunerea perfectă a planurilor: biserica de lemn de la Putna se potriveşte milimetric cu tălpile de stejar descoperite de Lia şi Adrian Bătrâna în naosul şi altarul bisericii Bogdana din Rădăuţi;
> Altarul pentagonal de la Putna este o modificare ulterioară; iniţial era rectangular, exact ca la Rădăuţi.
Potrivit lui Mareş, Dragoş Vodă nu a avut timp şi nici motiv să construiască biserici în Moldova. A fost un vasal maghiar trimis să liniştească răscoalele locale şi nu există niciun document contemporan care să-l lege de Volovăţ sau de Putna.
El crede că tradiţia i-a atribuit lui Dragoş Vodă biserica doar pentru că era cea mai veche cunoscută.
Concluzia cercetătorului: biserica de lemn de la Putna este cel mai vechi lăcaş creştin din Moldova (dinainte de 1360), dar ctitorul ei rămâne necunoscut – probabil un voievod local anterior lui Bogdan I.
Dacă studiul se dovedeşte corect, se schimbă radical cronologia începuturilor statului medieval moldovenesc şi se confirmă că Rădăuţiul a fost prima capitală a Moldovei pentru că s-a format un stat nou: Baia şi Siret au fost doar centre de putere, deoarece Dragoş a format doar o nouă provincie pentru Ungaria. (N.B.)
Comentarii