Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava trage un semnal de alarmă privind abandonul şcolar, un fenomen precedat de absenteism cronic, care afectează în special elevii din zone defavorizate, familii dezorganizate sau cu părinți plecați în străinătate. Conform datelor pentru anul şcolar 2024-2025, rata abandonului este sub 1% la nivel de judeţ, dar cauzele profunde, precum sărăcia, lipsa motivaţiei şi presiunea grupului de prieteni riscă să erodeze progresele obţinute prin programe naţionale precum „A doua şansă” sau PNRAS, care au readus în bănci sute de copii.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar (ROFIP/2024, art. 118) şi Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, abandonul şcolar este definit ca încetarea frecventării şcolii obligatorii, demonstrată prin absenţe nemotivate care împiedică finalizarea a doi ani şcolari succesivi. Elevii în această situaţie pot fi radiaţi după 2 ani consecutivi, dar au dreptul la reînscriere la cerere. Rata abandonului, calculată de Institutul Naţional de Statistică ca diferenţă procentuală între elevii înscrişi la începutul anului şi cei rămaşi la final, arată: 0,086% în primar (13 cazuri din 35.958 elevi), 0,23% în gimnaziu (56 din 27.664), 0,51% în liceu zi (59 din 20.532) şi 1,15% în învăţământ profesional (39 din 3.554). Diferenţa totală de elevi plecaţi faţă de veniţi indică o migraţie moderată, dar cu un accent pe retrageri definitive în ciclurile superioare.
IŞJ Suceava identifică factori multipli care împing elevii spre abandon: sărăcia extremă în zonele rurale izolate, unde copiii aleg munca zilnică în gospodării în locul şcolii; mediul familial conflictual, marcat de divorţuri, lipsă de autoritate parentală sau emigrare (copiii rămaşi cu rude îndepărtate); presiunea socioeconomică, cu dezamăgiri parentale faţă de educaţie şi absenţa normelor valorice; factori educaţionali, precum greşeli ale dascălilor în relaţionare, absenteism necontrolat sau motivaţie slabă.
Cercetările subliniază rolul decisiv al mediului sociocultural: atitudinea familiei faţă de şcoală, influenţa negativă a anturajului (fumat, alcool, furt) şi izolarea comunităţilor defavorizate duc la forme grave de deviere, de la chiul la vandalism sau chiar toxicomanie. Şcolile au obligaţia legală de a alerta autorităţile dacă părinţii neglijează frecventarea regulată.
Pentru combaterea fenomenului, IŞJ Suceava promovează monitorizarea strictă a absenteismului, intervenţii psiho-pedagogice (dezvoltarea stimei de sine, coeziunii de grup) şi socio-profesionale (inserţie familială pozitivă), alături de sancţiuni juridice.
Printre iniţiativele-cheie se numără:
- „A doua şansă”, program pentru cei care au depăşit vârsta clasei sau sunt în risc major, cu 274 elevi şcolarizaţi în şcoli precum Gimnazială Berchişeşti, „Grigore Ghica Voievod” Suceava sau Tehnologic „Oltea Doamna” Dolhasca. Proiectul RESTART al IŞJ a readus în sistem zeci de tineri.
- Educaţie incluzivă: Focus pe elevi vulnerabili (romi, refugiaţi, victime ale violenţei, din zone marginalizate), prin piloni precum transport gratuit, burse sociale şi rechizite. Şcoli pilot în programul FRDS-EWC: Ilişeşti, Mitocu Dragomirnei, Ciprian Porumbescu.
- „Masa sănătoasă”, implementat în 43 unităţi – de ex. Fântânele, Stroieşti, Horodniceni –, pentru a reduce barierele economice.
- PNRAS (Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar): 41 şcoli implementează 41 proiecte, inclusiv MATE (mecanism de avertizare timpurie) pentru detectarea timpurie a riscurilor via date reale (absenţe, note slabe). Runda I (15 proiecte, final 2025): şcoli ca Valea Moldovei, Solca, Cajvana; runda II.1 (18 proiecte, final 2026): Frătăuţii Noi, Broşteni, Vatra Moldoviţei; runda II.2 (7 proiecte): Marginea, Dolheşti, Pleşeşti; plus un proiect la Liteni (runda II.3). (N.B.)
Comentarii