Orice om tânjeşte să fie înţeles, dar se simte înţeles numai de cel care îi remarcă şi îi vorbeşte de calităţile sale ascunse, pe care alţii nu i le observă. A vedea calităţile ascunse, însă, este o însuşire a celor care au un exerciţiu spiritual permanent, la care nu se poate ajunge fără darul lui Dumnezeu.
A striga în dreapta şi în stânga şi a făgădui degrabă iadul este propriu râvnei trupeşti. Oamenii sfinţi, însă, care au ajuns la dragoste, nu mai pot avea această atitudine. Căci dragostea, spune Sfântul Serghie de la Radonej, înseamnă a fi aspru cu tine, dar îngăduitor cu ceilalţi. Cred că măsura desăvârşirii noastre duhovniceşti o putem deduce din felul în care ne raportăm la oamenii care încă mai săvârşesc cele mai cumplite păcate.
(Ierodiaconul Savatie Baştovoi, În căutarea aproapelui pierdut, Editura Marineasa, Timişoara, 2002, pp. 54-55)
Comentarii