La un capăt de judeţ (sau un început, dacă privim dinspre Transilvania) vegheată de semeţia Ouşorului, a Munţilor Rodnei, a celor 12 Apostoli şi a Pietrei Dornei, înfruntând ierni aspre şi veri scurte şi aprige în furtuni, dar şi strălucitoare în zilele cu soare, se regăseşte una dintre cele mai mari şi mai frumoase comune din ţinutul Bucovinei: Poiana Stampei, un străjer altădată între două imperii şi rămasă un nume prin pitorescul locurilor, hărnicia oamenilor şi bogăţiile cu care Dumnezeu a înzestrat aceste meleaguri.
Aici au poposit, pe 21 septembrie, într-o zi în care soarele ne-a însoţit, membrii Cenaclului Transfrontalier „Maşina cu poeţi” veniţi din Cernăuţi, Iaşi, Suceava, Fălticeni, Câmpulung, Pojorâta, Vatra Dornei. Întâmpinaţi cu bucurie şi deosebită ospitalitate de gazde, primarul Viluţ Mezdrea, viceprimarul Vladimir Popescu, directorul Casei de Cultură „Elisei Todaşcă”, Petru Chiforescu, membrii cenaclului au avut prilejul să viziteze pentru început Muzeul satului, una din principalele instituţii care s-au edificat din 2006 încoace, prin grija deosebită a administraţiei locale (ing. Viluţ Mezdrea era viceprimar şi este primar din 2012) şi a gospodarilor satului. Muzeul reproduce o casă ţărănească din jurul anilor 1850; iniţiativa a aparţinut fostului primar Elisei Todaşcă şi a prof. Paraschiva Abutnăriţei, fiică a comunei şi „Cetăţean de onoare”, autoare, împreună cu col. r. Ioan Abutnăriţei, a Monografiei comunei (apărută în două ediţii, 2006 şi 2013 – ediţie revăzută şi adăugită). E locul să menţionăm şi numeroase alte realizări care au schimbat faţa localităţii, aspect subliniat de către toţi participanţii la cenaclu: Primărie modernă, Casă de Cultură, Grădiniţă cu program prelungit, Sală de sport cu toate utilităţile, Şcoală Gimnazială renovată şi utilată la cele mai noi standarde, bloc de locuinţe pentru tineri, apă curentă şi canalizare, drumurile comunale asfaltate, cinci poduri peste râul Dorna care leagă toate satele comunei, zeci de case noi şi moderne, dispensar cu cabinet stomatologic, farmacie, ecograf.
Dezbaterile au avut loc în moderna sală de şedinţe a Primăriei Poiana Stampei. Responsabilul cenaclului din partea Sucevei, scriitorul Constantin Horbovanu a precizat modul de desfăşurare a lucrărilor, moderate de ziaristul şi poetul Nicolae Şapcă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din regiunea Cernăuţi, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Filialei Iaşi a UZPR, vicepreşedinte al SCLRB „Mihai Eminescu” din Cernăuţi şi prof. univ. dr. Nicolae Marcel Flocea, poet şi umorist, preşedintele Cenaclului literar-umoristic „Ţara de Sus” din Câmpulung.
În cuvântul său de bun-venit, primarul Viluţ Mezdrea s-a declarat bucuros de oaspeţi şi de reîntâlnirea cu oameni dragi, cetăţenii de onoare ai comunei, familia Abutnăriţei, prof. univ. dr. Marcel Flocea, căruia îi poartă un profund respect ca fost profesor în timpul facultăţii, bucuros să cunoască oameni de litere noi şi a subliniat: „Sper să fie un cenaclu de care să vă reamintiţi cu drag”. A oferit tuturor cartea lui Dan Puric „Să fii român”, care a fost lansată în comună. Viceprimarul Vladimir Popescu a oferit detalii despre aşezarea comunei, despre faptul că aici se află una dintre cele mai mari rezervaţii naturale din ţară, „Tinovul Mare”, şi că pe aici trece vestita „Via Transilvanica”.
Din istoria foarte veche a localităţii, col. r. Ioan Abutnăriţei a amintit de trecerea hoardelor tătare în 1241 spre apusul Europei (de unde a fost nevoite să se întoarcă, primind vestea morţii lui Gingis Han), despre atestarea documentară, despre denumirea localităţii, provenind de la morile de piatră ce funcţionau aici ş.a.
Personal, am completat despre străbunii care au făcut drumuri la împăratul din Viena, pentru apărarea privilegiilor locuitorilor Ocolului Câmpulung, pentru dreptul de a ridica o biserică (târnosită de mitropolitul Silvestru Moraru Andrievici în 1885 şi pictată de Epaminonda Bucevschi, la care a slujit doi ani şi Simion Florea Marian). Din nefericire, biserica a fost mistuită de un incendiu, dar în 3 ani, prin vrednicia conducerii comunei, a gospodarilor, a sponsorilor, s-a ridicat alt edificiu mai impunător. Am dedicat străbunilor poezia „Rădăcini”.
Distinsa ziaristă şi scriitoare Maria Toacă din Cernăuţi s-a referit la cartea sa „Boianul meu cu inimă română”, a citat o poveste cu Sfânta Maria, auzită din Boian, a recitat versuri personale dedicate tot Sfintei Maria, scrise în tinereţe (ne aflam în Ziua Naşterii Sfintei Maria, sărbătorită pe stil vechi).
Un grup de copii foarte talentaţi, membri ai grupului folk „AMY-M” şi ai vestitului ansamblu „Poieniţa” instruiţi de Dănuţ Lăcătuş, conduşi de colegul său, Ovidiu Todaşcă, a încântat pe cei prezenţi cu trei frumoase melodii, a-vând ca soliste pe Antonia Tătaru şi Antonia Gemănar.
Voie bună a stârnit poeta şi umorista Elena Mândru, preşedinta Societăţii Scriitorilor fără Frontiere din Iaşi, cu o poezie şi două epigrame înscrise în tema „Băşcălie neaoşă”, cu care a participat la festivalul dedicat lui Ion Băeşu.
Scriitoarea Maria Apetroaie, vicepreşedinte al SSFF, redactor-şef al revistei „Moldova literară”, i-a invitat pe scriitori să colaboreze la revistă, a adus un elogiu celor „care cultivă limba română şi dau glas sentimentelor faţă de ţară”, cărora le dedică poemul „Maică ţară”, în care-i glorifică pe cei care se jertfesc pentru binele ei. Situându-se între „Alb şi negru” în poemul prezentat, poeta Tatiana Golciuk din Boian, subliniază: „Aş vrea la urmă să am alb”, adăugând un text nostalgiei generate de venirea toamnei. A invitat conducerea comunei la o înfrăţire cu Boianul, idee susţinută de ziarista Maria Toacă.
Scurtă şi sugestivă a fost intervenţia Savetei Vărvăreanu din Fălticeni, care a rostit o epigramă.
A fost rândul talentatului profesor Puiu Creţu din Mălini, care ne-a condus, cu flautul său fermecat, prin toate zonele folclorice ale ţării (recunoscute, spre lauda sa, de N. M. Flocea).
Ziarist de anvergură, împlinind 48 de ani în branşă, Vasile Carlaşciuc din Cernăuţi ne-a povestit despre începuturile sale la „Zorii Bucovinei”, despre activitatea din prezent la Radio Ucraina Internaţional şi „Libertatea cuvântu-lui”, ne-a reamintit de trista realitate a prezentului, când mor copii români în războiul din Ucraina, cărora le închină schiţa „Trandafir înrourat de lacrimi”, ce va fi tipărită în curând şi în „Moldova literară”. Poemul impresionant „Netrecătoare, iubirea ta” îl dedică soţiei, la 48 de ani de la căsătorie.
Despre toamna „care nu-şi ţine lacrimile” şi „aruncă asfinţituri mov peste cuvintele nerostite” a citit Paula Drăguşanu, la care a adăugat un poem dedicat bunicului său Toader, fost fierar, care stăpânea focul cu mâinile, cele care sunt „povestea omului”.
Costel Befu, redactor-şef al revistei „Erupţii dolheştene”, ne-a surprins cu „Erupţii de toamnă”.
Deşi a mărturisit că nu este adeptul poeziei în vers liber (fiind cunoscut ca un foarte bun sonetist), Nicolae Şapcă ne-a încântat cu un text „Septembrie în Ţara Dornelor”, acest ţinut străjuit de pietre şi munţi falnici. Revenită „cu drag” prin aceste locuri, Maria Creţu a prezentat un simbolic „Antinod”.
Felicitări deosebite pentru primar şi oamenii locului a exprimat Constantin Bulboacă, preşedintele cenaclului „Nicolae Labiş” din Fălticeni, care a apreciat şi muzeul – „o instituţie prin care păstrăm românitatea Bucovinei”. A invitat la colaborare la revista cenaclului „Zbor” şi a anunţat o veste foarte bună, înălţarea, pe 11 octombrie, a statuii lui Nicolae Labiş la Fălticeni, cu sprijinul cunoscutului om de cultură Grigore Elisei şi a primarului municipiului. Limbii române i-a dedicat poemul „Slova noastră”.
Poemul prezentat de prof. univ. George Mahalu, preşedintele cenaclului „Acces” din Suceava, a fost un îndemn la reflecţie despre noi, ca oameni.
Cezar Straton, vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, a prezentat cartea sa recentă „Noua ecologie a iubirii” şi a lecturat un pasaj despre schimbările (nu foarte fericite) din domeniu, în prezent.
Cu deosebit talent, poeta Viorica Cornea a recitat o poezie de dragoste şi o impresionantă „Ştiinţă de a fi ceea ce nu este simplu, ţăran”. „Să crezi mereu în tine” ne îndeamnă liric Graţiela Herghelegiu, iar Lucian Ioniţă, după „Viaţa bătută în cuie”, se adresează visătorului, cu îndemnul „deschide-te în cuvânt” şi poetului „pescar de cuvinte”.
„În împărăţia mea, m-am instalat regină ce a plătit să-şi asculte în van lira” declară poeta Limona Rusu.
Cu „paşi de toamnă” ce-şi deschide „cărarea pe drumuri de regină” ne-a delectat prof. dr. Luminiţa Ţaran, poetă şi critic literar. Cu bucuria de a se regăsi în acest „mic rai”, Gabriela Braha a recitat „Plâns de toamnă” cu plecarea cocorilor „cu pulbere de aur, cu mierea din ştiubee”.
Nicolae Şapcă a venit cu bucuria reînvierii, după 7 ani, a revistei „Septentrion literar” a scriitorilor nord-bucovineni, pe care a prezentat-o şi a dăruit-o tuturor.
Jenica Romanică, din partea ASATD Vatra Dornei, a dovedit aprehensiunea sa pentru poezie, prin poemul „Obârşie”, şi pentru proză, cu un fragment din recenta scriere „Memoria timpului”, micromonografie a satului natal, Lueriu.
Aşteptat, ca de obicei, poetul Valerian Bedrule ne-a încântat cu două reuşite sonete; iată ultimul vers din al doilea: „Dar aş trimite moartea în exil!”.
Gruia Ungurian, membru al ASATD din Vatra Dornei, premiat pentru epigramă în cadrul unui proiect naţional, ne-a reţinut atenţia cu câteva asemenea creaţii.
Din partea localnicilor, prof. dr. Dorina Paicu, directoarea şcolii, a apreciat atmosfera din cenaclu „care a adăugat o dimensiune spirituală comunei” şi, prietenă cu poezia, a lecturat două poeme apărute în „Moldova literară”. Bibliotecar Lucica Vasiluţ, promotor cultural (ca şi antevorbitoarea) s-a oprit la un poem dedicat timpului, „Mai lasă-mi o zi”.
„Am învăţat” declară filozofic Nicolae Marcel Flocea, la care adaugă, nedezminţindu-se ca umorist, un autoironic poem: „Sexagenar”.
„Un adevărat festival a fost întâlnirea de azi” a apreciat Constantin Horbovanu, încheind cu o autoepigramă, „Mie, umorist”, şi aşteptatele înţelepte „Însemnări de trecător”.
Va rămâne de neuitat această întâlnire, datorată gazdelor şi organizatorilor. „Maşina cu poeţi” va merge mai departe, în octombrie, în nordul Bucovinei, la Ciudei.
Comentarii