Leul a avut la nivel săptămânal o evoluţie negativă faţă de euro şi dolar şi una relativ stabilă faţă de francul elveţian şi lira sterlină.
Cursul euro a crescut de la 5,0725 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,0787 lei, la sfârşitul ei, în contrast cu evoluţia apreciativă a altor monede din regiune, semn că cererea comercială a importatorilor s-a majorat, după reducerea ei de luna trecută, când media a atins în 25 august un minim al ultimelor trei luni de 5,0539 lei. Vineri, cotaţiile monedei unice au fluctuat între 5,076 şi 5,08 lei. Cursul euro a fost mai mare de 5,08 lei în urmă cu circa două luni.
Analiştii de la BCR estimează pentru sfârşitul anului un curs de schimb al euro de 5,1 lei, principalul risc fiind reprezentat de deficitul de cont curent ridicat.
Prima săptămână din septembrie a fost caracterizată de o tendinţă de scădere modestă a indicilor ROBOR, de apropiere a acestora de pragul de 6,5% care coincide cu cel al ratei de referinţă a BNR, nivel stabilit în august 2024.
Vineri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, cel mai scăzut faţă de data de 2 mai când indicele se situa la 5,90%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,69 la 6,68%, faţă de 5,99% la începutul lunii mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84% faţă de 6,08%, în şedinţa care a precedat primul tur al alegerilor prezidenţiale.
În data de 16 mai, ROBOR 3 M a atins un maxim al ultimilor 2 ani şi jumătate de 7,39%, ROBOR 6 M a urcat la 7,48%, iar ROBOR 12 M a crescut 7,53%, depăşind, la momentul respectiv, nivelul de 7,50%, care reprezintă dobânda (rata Lombard) la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR
Statul s-a împrumutat din piaţa locală, în prima săptămână din septembrie, cu peste 2,06 miliarde lei, iar la nivel lunar intenţionează să atragă circa 7 miliarde lei.
Joi, Trezoreria s-a împrumutat cu 400 milioane lei, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,59%. La această sumă s-au adăugat 617,8 milioane lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu scadenţa în august 2026 pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,96%.
La jumătatea acestei luni se va desfăşura şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane de la care investitorii aşteaptă reducerea cu sfert de punct procentual a dobânzii, măsură care a redus cererea de monedă americană.
Vineri, euro a crescut la 1,1646 – 1,1761 dolari, faţă de un minim de 1,1609 dolari, atins la jumătatea săptămâni. Pieţele americane s-au închis la 1,1719 dolari, iar investitorii au fost influenţaţi de creşterea şomajului din SUA la 4,3% în august, cel mai ridicat nivel din 2021, după ce numărul locurilor de muncă nou create s-a restrâns la 22.000.
Această evoluţie a pus în umbră prognoza institutului Ifo de creştere a economiei germane la doar 0,2% în acest an şi cu 1,3% în 2026, şi nu a afectat moneda unică.
În piaţa locală, media dolarului a fluctuat între 4,3271 şi 4,3638 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,3463 lei.
Francul elveţian a încheiat săptămâna trecută cu o scădere modestă la 5,4106 lei, iar cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,8571 lei.
Bitcoin s-a apropiat la începutul săptămânii de pragul de 107.000 dolari şi a încheiat-o în jurul celui de 111.000 dolari. Noul prag suport pentru ether este cel de la 4.250 dolari.
Analiza cuprinde perioada 1 – 5 septembrie.
Comentarii