An de an, cronica Sihăstriei Râşcăi se îmbogăţeşte cu noi pagini ce surprind fapte prin care cei care şi-au alipit inima de această tânără mănăstire din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor caută să-şi agonisească nume veşnic şi nepieritor în Împărăţia lui Dumnezeu. Fila însemnată cu data de 30 august 2025 va da mărturie peste veacuri despre sfinţirea Paraclisului cu hramul „Sfântul Ierarh Lazăr”, zugrăvit în interior de către pictorii bisericeşti Constantin Buraciuc şi Adrian Bernat.
Ziua nu a fost întâmplător aleasă, fiind prăznuirea liturgică a Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, ocrotitorul acestui complex monahal ridicat în mai puţin de zece ani în poiana în care cuviosul obişnuia să se retragă adesea, tăinuită de pădurile de pe coamele ce văluresc molcom Ținutul Fălticenilor. Pentru folosul fiilor duhovniceşti ai mănăstirii, dar şi al pelerinilor din diferite judeţe ce vin aici în număr mare, îndeosebi la final de Gustar, au fost aduse de la Mănăstirea Kato Xenia din Volos – Grecia mai multe odoare nepreţuite, Brâul Maicii Domnului, a cărui punere în raclă este pomenită în data de 31 august, părticele din cinstitele moaşte ale Sfinţilor Ierarhi Nectarie şi Lazăr, dar şi fragmente din obiectele ce aduc aminte de înfricoşătoarele pătimiri ale Domnului Iisus când, prin răstignirea cu trupul, Mielul lui Dumnezeu a crucificat păcatul în trup.
Ca o încununare a sărbătorii, slujba de târnosire a paraclisului mănăstirii a fost săvârşită sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, dimpreună cu alţi nouă arhierei ai Bisericii noastre: Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Nestor, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, Preasfinţitul Siluan, Episcop Ortodox Român al Ungariei, Preasfinţitul Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Nectarie de Bogdania, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
Din soborul împreună slujitor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care pr. Ciprian-Constantin Blaga, consilier al Sectorului Cultural, pr. Viorel Ilişoi, consilier al Sectorului Economic-Financiar, pr. Adrian Popa, consilier al Sectorului Colportaj Bisericesc, arhim. Serafim Grigoraş, exarh de zonă şi stareţ al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, pr. Adrian Dulgheriu, protoiereu al Protopopiatului Fălticeni, pr. Aurel Goraş, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, precum şi slujitori ai sfintelor altare de la parohiile şi mănăstirile din judeţ. Nu au lipsit oaspeţi din alte eparhii, precum prof. univ. dr. Ion Vicovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, sau de peste hotare, arhim. Kallinikos Georgakopoulos, vicar administrativ al Mitropoliei Dimitriadelor, Grecia.
Ierarhii au săvârşit mai întâi, înaintea uşilor încuiate, slujba de târnosire a paraclisului aşezat sub ocrotirea Sfântului Ierarh Lazăr, cel care a fost înviat a patra zi, în Betania, de către Mântuitorul Hristos, cu doar o săptămână înaintea Sfintelor Sale Pătimiri, şi care, potrivit Tradiţiei, a fost hirotonit episcop de Kitium, astăzi Larnaca, în Cipru. Afierosirea unui loc lui Dumnezeu are o sorginte vechi testamentară, fiind prefigurată de sfinţirea Cortului Legământului, a Chivotului Legii şi a Templului lui Solomon. Cler şi credincioşi şi-au unit glasul în rugăciune către Cel Preaînalt pentru a trimite harul Său sfinţitor, ca noua zidire să fie casă pământească Celui Ce este nemărginit şi locul întâlnirii cu poporul Său.
După ce au însemnat fiecare absidă în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul şi Marele Mir şi au binecuvântat-o prin stropire cu apă sfinţită, prin această separare simbolică de cele lumeşti „punând deoparte” pentru Dumnezeu acest spaţiu, s-a intrat în Sfântul Altar. Aici a fost pecetluită Sfânta Masă, nu mai înainte de a aşeza înăuntrul ei, potrivit rânduielii, părticele din cinstite moaşte de mucenic şi hrisovul de sfinţire, spre înveşnicirea ofrandei tuturor ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor. La sfârşit, pictura în frescă a fost stropită cu agheasmă, iar semnul biruinţei morţii prin Răstignirea Fiului lui Dumnezeu întrupat a fost întipărit cu Sfântul şi Marele Mir.
Închinându-se în biserica mare a mănăstirii, unde au fost aşezate şi nepreţuitele odoare aduse din Grecia spre mângâierea miilor de credincioşi care au venit sau îşi vor îndrepta paşii spre aceste meleaguri, întregul sobor s-a îndreptat spre altarul de vară, de lângă pădure, pentru a încununa această zi înălţătoare prin săvârşirea Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii.
În timpul împărtăşirii clericilor, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învăţătură în cadrul căruia a vorbit despre Sfântul Ierarh Ioan, ocrotitorul acestei frumoase lavre care a înflorit ca un crin al pustiei în ultimul deceniu. Schiţând biografia sihastrului iubitor de isihie şi vorbire cu Dumnezeu în rugă, şi îndeosebi portretul lui duhovnicesc, Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a evidenţiat rolul acestuia de monah îmbunătăţit, stareţ destoinic, ierarh luminat şi părinte călăuzitor spre mântuire al multor suflete, între care s-a numărat şi Sfânta Teodora de la Sihla. Totodată, a subliniat importanţa prieteniei cu Dumnezeu şi a rugăciunii continue, menţionând şi alte figuri spirituale şi istorice relevante pentru Moldova secolului al XVII-lea, încheind cuvântul său cu îndemnul de a rămâne statornici în credinţă.
Pentru cititorii mai grăbiţi, a alcătuit şi un Decalog la prăznuirea Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, oferind repere de vieţuire duhovnicească pentru cei care doresc să urmeze calea slujirii lui Dumnezeu, atât în pustia inimii, cât şi între oameni, în bucuria comuniunii, respectiv un Decalog la prăznuirea Sfântului Ierarh Varlaam al Moldovei, în care a sintetizat bogata activitate a marelui mitropolit, pentru călăuzirea celor care, râvnind asemenea lui să îmbine vieţuirea evanghelică, mărturisirea dreptei credinţe, educarea semenilor şi iubirea de neam, doresc să îşi agonisească nepreţuită comoară în cer.
Nu în ultimul rând, i-a invitat pe cei de faţă să vină în număr cât mai mare pe 8 septembrie la Mănăstirea Cămârzani, respectiv pe 14 septembrie, la Mănăstirea Râşca, mama acestei sihăstrii ce a înflorit atât de frumos în ultimii ani, pentru a se bucura împreună cu cei doi ierarhi ai eparhiei de zilele de sărbătoare.
În continuare, părintele arhimandrit Mihail Bălan a adus mulţumiri lui Dumnezeu şi Maicii Domnului, cea care, cu inimă de mamă, ocroteşte şi revarsă sporite daruri asupra obştii şi mănăstirii, Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, pentru binecuvântarea şi slujirea arhierească, precum şi pentru neîntrerupta grijă arătată, ierarhilor şi întreg soborului slujitor care s-a alăturat în comuniune liturgică. Gândul de recunoştinţă s-a îndreptat şi către ctitorii, ostenitorii, binefăcătorii şi închinătorii mănăstirii.
Emoţionantul eveniment a unit în rugăciune stareţi şi stareţe, monahi şi monahii de la mănăstirile învecinate, numeroşi credincioşi veniţi din mai multe zone ale ţării, dar şi de peste hotare, binefăcători, membri ai familiilor ctitorilor, dar şi oficialităţi judeţene şi locale, dintre care îi amintim pe domnul Gheorghe Şoldan, preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ionuţ-Dragomir Andreica, primar al Comunei Râşca, şi domnul Florin Cristian Sopon, primar al Comunei Bogdăneşti.
Slujba de sfinţire a noului paraclis se înscrie în suita lucrărilor de mare anvergură, de construcţie, de pictură, de înfrumuseţare şi împodobire, desfăşurate în cei nouă ani de la înfiinţarea acestui tânăr, dar înfloritor aşezământ monahal.
Aduse spre închinare în după amiaza zilei de 28 august 2025, Brâul Maicii Domnului şi celelalte odoare vor rămâne în biserica aşezată sub ocrotirea Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu până miercuri, 3 septembrie 2025, urmând ca joi să fie duse înapoi în Grecia.
DANIELA LIVADARU
Comentarii