Ultima lună de vară a fost pozitivă pentru leu, chiar dacă la finalul ei s-a manifestat o tendinţă de creştere a cursului, după ce euro a atins la începutul săptămânii trecute minimul ultimelor două luni de 5,0539 lei.
La sfârşitul lui august, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puţin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elveţian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani.
Majorarea cereri de valută din partea comercianţilor care se pregătesc să achite importurile făcute peste vară, a ridicat cursul la sfârşitul lui august la 5,0722 lei, maximul ultimei luni, în timp ce cotaţiile din piaţă au urcat la 5,069 – 5,078 lei.
În următoarele luni, leul se va confrunta cu majorarea inflaţiei, care conform minutei şedinţei de politică monetară a BNR, „va atinge probabil un vârf de 9,2 la sută în septembrie 2025 şi se va situa la 8,8 la sută în decembrie 2025, mult peste valoarea de 4,6 la sută din prognoza precedentă, dar va coborî la 3,0 la sută în decembrie 2026, uşor sub nivelul de 3,2 la sută anticipat anterior, şi la 2,7 la sută în iunie 2027.”
Un alt factor destabilizator este reprezentat de situaţia politică, care se poate deteriora în orice moment, având în vedere structura coaliţiei de guvernare, ceea ce poate afecta reducerea deficitului bugetar şi menţinerea stabilităţii economice. O astfel de evoluţie poate reduce încrederea pieţelor şi determina o creştere a costurilor de împrumut din pieţele internaţionale. În acest sens, România a achitat în primele şapte luni circa 32 miliarde lei doar pentru dobânzi la împrumuturi anterioare, mai mult cu peste 9,8 miliarde lei faţă de perioada similară din 2024.
Finalul lunii a coincis cu scăderea indicilor ROBOR. Cel la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,60 la 6,57%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,73 la 6,72%, iar cel la 12 luni de la 6,90 la 6,89%.
Volatilitatea săptămânală a perechii euro/dolar s-a redus la culoarul 1,1692 – 1,1730 dolari. Vineri, euro a crescut până la 1,1710 dolari, după ce s-a anunţat că inflaţia din Statele Unite a fost de 2,9%, ceea ce a alimentat speranţele unei reduceri a ratei dobânzii de către Rezerva Federală începând din septembrie.
Situaţia rămâne încordată din cauza situaţiei politice din Franţa şi creşterea inflaţiei şi a şomajului din Germania, unde preţurile au urcat în august la 2,1%, peste aşteptările analiştilor de 2%.
La sfârşitul săptămânii trecute, cursul francului elveţian a scăzut modest la 4,3443 lei, iar media lirei sterline a coborât de la 5,8730 la 5,85 lei.
Perspectiva ca Fed să normalizeze politica sa monetară, a redus plasamentele în monedă americană şi le-au amplificat pe cele în metalul galben. Uncia a urcat vineri la 3.403 – 3.455 dolari, aproape de recordul de 3.499,70 dolari atins în aprilie.
În piaţa locală, preţul gramului de aur a urcat de la 467,7917 lei, lunea trecută, la 476,0494 lei, la sfârşitul săptămânii trecute, tot mai aproape de maximul istoric de 487,0692 lei, înregistrat la începutul lunii mai.
Deprecierea acţiunilor companiilor de tehnologie americane au coborât la finalul săptămânii cotaţiile bitcoin la 108.380 – 109.507 dolari, iar cele ale ether la 4.373 – 4.488 dolari.
Analiza cuprinde perioada 25 – 29 august.
Comentarii