Un raport al Corpului de control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), publicat vineri, scoate la iveală o situaţie financiară gravă la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, evidenţiind pierderi masive, prime nejustificate şi gestionarea defectuoasă a fondurilor.
Direcţia Silvică Suceava se remarcă, însă, ca fiind una dintre puţinele structuri cu performanţe financiare pozitive, situându-se în topul direcţiilor silvice din ţară în ceea ce priveşte profitul brut realizat în 2024.
Raportul relevă o prăbuşire a profitului brut al Romsilva cu peste 83% între 2023 (251,9 milioane lei) şi 2024 (42,2 milioane lei), comparativ cu 2022 (403,2 milioane lei), scăderea fiind de aproape 90%. Această tendinţă reflectă lipsa mecanismelor eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică faţă de ineficienţă.
În perioada 2020-2024, şase direcţii silvice – Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea – au înregistrat pierderi constante, cumulând zeci de milioane de lei. DS Tulcea a raportat cele mai mari pierderi (79,4 milioane lei), urmată de DS Bistriţa-Năsăud (62,5 milioane lei), DS Constanţa (53,2 milioane lei), DS Dolj (42,2 milioane lei), DS Mehedinţi (40,9 milioane lei) şi DS Teleorman (26,7 milioane lei). Alte patru direcţii – Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj – au consemnat pierderi în cel puţin doi ani consecutivi.
Direcţia Silvică Suceava: O excepţie notabilă
Spre deosebire de direcţiile silvice cu pierderi constante, Direcţia Silvică Suceava se numără între cele cinci (alături de Vrancea, Prahova, Harghita şi Satu Mare) care au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în 2024 faţă de 2023, conform raportului. De asemenea, Suceava se situează în fruntea clasamentului profitului brut la nivelul direcţiilor silvice, conform datelor interne Romsilva de la finalul lunii noiembrie 2024, în contrast cu DS Caraş-Severin, care ocupă ultima poziţie.
Raportul subliniază diferenţe majore de performanţă între direcţiile silvice. De exemplu, DS Arad (101.091 ha) a raportat o pierdere de 14,7 milioane lei în 2024, în timp ce DS Argeş (112.632 ha) a înregistrat un profit brut de 3,6 milioane lei. La fel, DS Dâmboviţa (53.467 ha) a consemnat pierderi de 11,8 milioane lei, în timp ce DS Neamţ (161.040 ha) a realizat un profit brut de 52,4 milioane lei. În mod paradoxal, DS Constanţa a avut cheltuieli de personal de 289,59% din cifra de afaceri în 2024, un indicator al managementului defectuos, în timp ce Suceava a demonstrat o gestionare mai eficientă a resurselor.
În ciuda pierderilor uriaşe, raportul evidenţiază acordarea de prime nejustificate în direcţiile cu performanţe negative. În 2021 şi 2022, peste 25 de milioane de lei au fost acordate ca premii în direcţii care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de lei, iar între 2021-2023, prejudiciul din prime nejustificate a depăşit 46 de milioane de lei. De exemplu, în 2021, direcţii silvice precum Bistriţa-Năsăud, Constanţa şi Tulcea au primit calificative „Foarte bine” şi premii de 17,9 milioane lei, deşi au înregistrat pierderi de 91,7 milioane lei. În 2022, nouă direcţii silvice cu pierderi de 46,9 milioane lei au beneficiat de premii de 15,2 milioane lei.
Gestionarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor a fost marcată de un deficit real de 24,7 milioane lei în 2024, în ciuda unui sold aparent pozitiv de 389 milioane lei, din cauza transferurilor interne şi dezechilibrelor dintre direcţii. În perioada 2020-2024, soldul fondului a fost negativ în mai mulţi ani, ridicând semne de întrebare privind utilizarea resurselor destinate protejării pădurilor. (N.B.)
Comentarii