Curtea de Apel Suceava atrage atenţia asupra situaţiei critice cu care se confruntă instanţele din circumscripţia sa, în contextul comunicatului emis de preşedinţii curţilor de apel pe 14 iulie 2025 şi al atacurilor constante care blamează puterea judecătorească pentru eşecurile administrative şi legislative ale altor autorităţi. Printr-un comunicat de presă, instituţia aduce în atenţia publicului date concrete privind volumul de activitate, problemele de infrastructură, condiţiile de muncă şi deficitul de resurse umane.
Vă prezentăm integral comunicatul de presă al Curţii de Apel Suceava. (N.B.)
Având în vedere comunicatul din data de 14.07.2025 al Preşedinţilor Curţilor de Apel şi observând atacurile constante prin care puterea judecătorească este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, aducem la cunoştinţa publicului o serie de date în vederea unei corecte informări cu privire la volumul de activitate specific la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Suceava, probleme legate de infrastructură, condiţii de muncă şi resurse umane cu care aceste instanţe se confruntă.
Scheme de personal subdimensionate
În primul rând trebuie precizat că volumul de activitate al instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Suceava a cunoscut o creştere constantă în decursul ultimilor ani – de la un număr de 73.872 dosare nou intrate în anul 2020, la 97.192 dosare nou intrate în anul 2024. Este vorba de o creştere a volumului de activitate de 31,5% în decurs de 5 ani, o dinamică impresionantă pentru orice sector de activitate, care însă nu a fost în nici un fel contrabalansată prin alocări suplimentare de personal sau dotări. Din datele statistice aferente primului semestru al anului 2025, se constată că această tendinţă de creştere a numărului de dosare nou intrate se menţine.
Astfel, în privinţa Judecătoriilor Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei se remarcă o subdimensionare a schemelor de personal.
Judecătoria Suceava are în schemă un număr de 21 de posturi de judecător, în condiţiile unei creşteri constante a numărului cauzelor nou intrate în decursul unui an şi a unei încărcături raportate la volumul de activitate peste media naţională (1548,6 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de judecătorii, de 1514,8).
Judecătoria Gura Humorului funcţionează cu o schemă de 5 judecători, în condiţiile în care, urmare şi a arondării suplimentare în circumscripţia acestei instanţe a cinci unităţi administrativ-teritoriale, în anul 2024 a înregistrat o creştere cu 90% a numărului de dosare nou intrate, raportat la anul 2020 (anterior arondării suplimentare). Şi în acest caz încărcătura raportată la volumul de activitate este peste media naţională (1589,6 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de judecătorii, de 1514,8).
Judecătoria Vatra Dornei are în schemă un număr de 4 judecători (urmare a reducerii schemei de judecători de la 7, câţi erau în anul 1997, la reînfiinţare), astfel că încărcătura raportată la volumul de activitate este mult peste media naţională (1735 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de judecătorii, de 1514,8).
În ceea ce priveşte situaţia personalului auxiliar, se constată o subdimensionare generală a schemelor de personal, în contextul în care, urmare a intrării în vigoare a noilor coduri de procedură, atribuţiile acestora s-au înmulţit.
Neocuparea schemelor de personal
Toate instanţele se confruntă cu dificultăţi semnificative în ocuparea schemelor de personal existente. O perioadă considerabilă nu au fost organizate concursuri de admitere la INM şi de admitere în magistratură, ceea ce corelat cu majorarea cerinţei de vechime în vederea promovării la tribunale (respectiv 7 ani), a condus în prezent la existenţa de dificultăţi majore în ceea ce priveşte ocuparea posturilor de judecător la nivel de tribunale.
De asemenea, instabilitatea generată în spaţiul public cu privire la statutul magistratului a determinat numeroşi colegi să solicite eliberarea din funcţie prin pensionare.
La Tribunalul Suceava îşi desfăşoară efectiv activitatea 28 de judecători, schema fiind de 45 de posturi (un grad de ocupare de 62%). În consecinţă, la nivelul anului 2024, încărcătura raportată la volumul de activitate este mult peste media naţională (1245,2 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de tribunale, de 982,3).
La nivelul judecătoriilor, deşi în ultima perioadă au fost organizate concursuri de admitere în magistratură la nivel naţional, se constată că încă numeroase judecătorii au în continuare posturi libere. Astfel, în conformitate cu harta posturilor vacante de judecători de la nivelul judecătoriilor, la 1 iunie 2025, prezentată de CSM, din totalul celor 175 de judecătorii, instanţele din judeţul Botoşani sunt cel mai grav afectate, înregistrând un deficit de 35% posturi vacante.
La Judecătoria Dorohoi în anul 2024, în condiţiile unui grad redus de ocupare a schemei de judecători, încărcătura raportată la volumul de activitate a fost mult peste media naţională (1716,9 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de judecătorii, de 1514,8). De asemenea, pentru aceleaşi motive, la Judecătoria Botoşani încărcătura raportată la volumul de activitate a fost peste media naţională (1522,4 dosare de soluţionat/judecător, faţă de o încărcătură medie pe ţară, la nivel de judecătorii, de 1514,8).
Datele statistice pentru perioada 01.01.2025-30.06.2025 relevă deja o încărcătură de peste o mie de dosare/judecător la toate judecătoriile din judeţul Botoşani (de ex. Judecătoria Dorohoi – 1258,1 dosare/judecător şi Judecătoria Botoşani – 1292,3 dosare/judecător).
Astfel, în prezent, în cadrul următoarelor instanţe îşi desfăşoară efectiv activitatea:
– 10 judecători la Judecătoria Rădăuţi, schema fiind de 12 posturi (la această instanţă, în prezent, un judecător nu îşi poate începe activitatea, deşi a fost propus spre numire la instanţă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, iar un alt judecător, deşi CSM a hotărât eliberarea sa din funcţie prin pensionare, nu îşi poate înceta activitatea în lipsa decretului prezidenţial de eliberare din funcţie);
– 4 judecători la Judecătoria Gura Humorului, schema fiind de 5 posturi;
– 3 judecători la Judecătoria Vatra Dornei, schema fiind de 4 posturi;
– 3 judecători la Judecătoria Dorohoi, schema fiind de 9 posturi (în acest caz, cu privire la preşedintele instanţei, deşi CSM a hotărât eliberarea din funcţie prin pensionare, nu îşi poate înceta activitatea în lipsa decretului prezidenţial de eliberare din funcţie);
– 22 de judecători la Judecătoria Botoşani, schema fiind de 35 posturi (grad de ocupare de 62,8%).
De altfel, anterior numirilor din anul 2024, în perioada anilor 2018 – 2023, instanţele au funcţionat cu un număr nepermis de mic de judecători:
– Judecătoria Fălticeni a funcţionat în perioada 2021 – 2023 cu un număr de 2 judecători definitivi, schema fiind de 8 posturi;
– Judecătoria Suceava a funcţionat cu un număr de 9-12 judecători, schema fiind de 21 de posturi;
– Judecătoria Gura Humorului a funcţionat cu un număr de 2 judecători, schema fiind de 5;
– Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a funcţionat cu un număr de 3 judecători, schema fiind de 6 posturi.
În mod evident aceste perioade îndelungate în care activitatea s-a desfăşurat în condiţii dificile a condus la acumularea unor stocuri de dosare, care au revenit, ulterior, spre soluţionare noilor judecători aflaţi la început de carieră şi încă neexperimentaţi. Mai mult, într-un astfel de context ocuparea posturilor vacante este anevoioasă, întrucât instanţele devin neatractive atât ca urmare a distanţelor relativ mari faţă de oraşele reşedinţă de judeţ, dar mai ales ca urmare a volumului de activitate foarte ridicat (cauzat de scheme subdimensionate şi gradul de ocupare redus).
Lipsa spaţiilor adecvate
Creşterea numărului de dosare şi a timpilor de soluţionare a dosarelor, determinate de gradul insuficient de ocupare al schemelor de personal şi de modificările legislative, au condus la lipsa de spaţii corespunzătoare atât pentru personalul instanţelor, cât şi pentru păstrarea şi depozitarea dosarelor în arhivele curente sau în arhivele depozit. Suplimentar, o parte dintre sediile instanţelor sunt în clădiri vechi, iar compartimentarea spaţiului nu este propice pentru desfăşurarea activităţii judiciare în secolul XXI.
O situaţia aparte şi extrem de dificilă este la nivelul Judecătoriei, Tribunalului şi Curţii de Apel Suceava, care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi clădire. În consecinţă, s-a identificat necesitatea realizării unui sediu nou pentru Judecătoria Suceava.
Noul obiectiv este cuprins în Programul naţional de investiţii care a fost demarat de Ministerul Justiţiei în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform Memorandumului adoptat încă din şedinţa Guvernului din data de 10 decembrie 2014 şi va fi amplasat pe un teren în suprafaţă de 6.600 m.p., situat în municipiul Suceava, B-dul George Enescu f.n.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 826/24.10.2018, terenul a trecut din administrarea Ministerului Justiţiei în administrarea Tribunalului Suceava, iar principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului au fost reaprobaţi la faza „Notă conceptuală şi Temă de proiectare” în şedinţa Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Justiţiei din data de 17 martie 2022.
Studiul de Fezabilitate elaborat de către proiectant a fost predat Companiei Naţionale de Investiţii, în calitate de beneficiar, pe data de 3 noiembrie 2023 şi a fost avizat în cursul lunii aprilie 2024. Se aşteaptă aprobarea indicatorilor tehnico – economici la această fază de investiţie prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
În consecinţă, în ciuda problemelor structurale, constante şi complexe cu care instanţele din municipiul Suceava se confruntă, progresele înregistrate în ultimii 10 ani au fost minime.
De asemenea, bugetele alocate instanţelor au fost în mod constant insuficiente pentru realizarea unor lucrări de renovare a spaţiilor, mai ales în cazul acelor instanţe care îşi desfăşoară activitatea în clădiri vechi (de ex. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc).
Comentarii