> Cristian VĂLIANU
La începutul lunii iulie, Sfântul Sinod al BOR şi-a exprimat „mâhnirea” faţă de refuzul continuu, nejustificat şi abuziv al autorităţilor publice ucrainene de a recunoaşte Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, deşi aceasta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de legile internaţionale şi ucrainene, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice şi Libertatea de Conştiinţă al Ucrainei (DESS) tergiversând soluţionarea cererii de înregistrare, cu mult peste termenele legale de cel mult trei luni.
Cu doar două săptămâni înainte, pe 17 iunie 2025, câţiva zeci de tineri, unii cu cagule pe faţă, au intrat în catedrala mitropolitană din Cernăuţi, unde au loc slujbe şi în limba română, şi i-au agresat pe unii dintre clerici. Ştirea s-a strecurat uşor printre altele, dispărând în vacarmul cotidianului.
În acest context, cu ocazia hramului mănăstirii Putna, sărbătorit pe 2 iulie 2025, stareţul Melchisedec Velnic atrăgea atenţia asupra greutăţilor întâmpinate de preoţii români din Ucraina: „Preoţii români din nordul Bucovinei trăiesc şi slujesc sub o presiune pe care prea puţini o înţeleg aici în ţară”, subliniind importanţa solidarităţii cu aceste comunităţi.
Şi dacă tot vorbim despre solidaritate, nu trebuie să ignorăm că, de la începutul luptelor, în februarie 2022, România a fost una dintre ţările care nu au pregetat niciun efort pentru a veni atât în sprijinul refugiaţilor, cât şi al ţării acestora de origine, Ucraina. Timp de peste trei ani am fost actori, fiecare în felul nostru, dar şi martori, cu toţii, la acţiunile prin care ţara noastră a susţinut împotrivirea Ucrainei în faţa acţiunilor militare ale Federaţiei Ruse.
În aceste condiţii, foarte sumar sintetizate, de altfel, pentru mulţi dintre concetăţenii noştri pare greu de înţeles de ce, în proiectul privind austeritatea impusă de un dezmăţ bugetar a cărui răspundere nu o purtăm noi, contribuabilii oneşti, mamele aflate în concediu pentru creşterea copilului nu vor mai beneficia automat de asigurare medicală dacă nu plătesc contribuţia de sănătate (CASS), dar este păstrată scutirea de plată pentru persoanele străine sau apatrizii proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, care beneficiază de toate serviciile medicale din pachetul de bază, fără coplată şi fără contribuţie.
Nu poţi să nu te întrebi care sunt priorităţile reale, fiscale şi sociale, ale unor guvernanţi dispuşi să-şi asume răspunderea inclusiv pe astfel de modificări legislative.
Comentarii