Aflăm aşadar că în regiunea Cernăuţi bibliotecile româneşti, din aşezările cu populaţie majoritar românească, sunt pe cale de dispariţie, justificarea autorităţilor ucrainene fiind că în ziua de azi ar fi ajuns să aibă prea puţini cititori, iar aceştia, câţi mai sunt, n-ar prefera cartea românească, după cum a informat recent agenţia BucPress. Revenim asupra unor fragmente din textul publicat în „Crai nou” în urmă cu două zile: „În timp ce autorităţile din regiunea Cernăuţi anunţă cu fermitate eliminarea treptată a literaturii în limba rusă din biblioteci, în localităţile româneşti din nordul Bucovinei se desfăşoară un fenomen mult mai grav, dar trecut cu vederea: închiderea bibliotecilor şi dispariţia cărţilor în limba română. Conform datelor oficiale, doar de la începutul acestui an au fost retrase aproape 22.000 de volume în limba rusă din fondurile bibliotecilor, iar în ultimii 2 ani – peste 500.000. În acelaşi timp, colecţiile au fost completate cu zeci de mii de titluri în limba ucraineană, achiziţionate din fonduri publice. Însă, în zonele cu populaţie majoritar românească, bibliotecile dispar pe rând. Volumele în limba română, inclusiv cele scrise în grafie chirilică (limba moldovenească) şi afectate de trecerea timpului, sunt eliminate fără nicio formă de consultare publică şi, cel mai grav, fără a fi înlocuite. În multe cazuri, spaţiile bibliotecilor au fost închise complet, iar accesul la lectură în limba maternă a devenit o raritate”. Potrivit BucPress, astfel, efectul este „o excludere tacită a comunităţilor româneşti din circuitul sprijinului cultural”, o „marginalizare culturală persistentă” a românilor, cu sublinierea că pentru ei „Biblioteca nu este doar un loc de lectură, ci un spaţiu de păstrare a limbii, memoriei şi identităţii. Lipsa accesului la cărţi în limba română şi dispariţia infrastructurii culturale riscă să rupă definitiv legătura dintre aceste comunităţi şi rădăcinile lor istorice, într-un climat instituţional tot mai nepăsător”.
Ipoteză. În contextul probabilei aderări la UE – a depus cererea de aderare la 28 februarie 2022, iar la 23 iunie 2022 a primit statutul de ţară candidată, negocierile în acest sens fiind deschise la finele lui 2023 –, Ucraina va trebui, printre altele, să se angajeze să acorde sprijin de tip european minorităţilor. Să înţelegem încă de pe acum că – după un tratament al problemei similar celui sovietic – ar exista riscul de a se constata că românii (şi „moldovenii”!) sunt pe cale de dispariţie, reprezentând o categorie şi o chestiune neglijabilă?!


























Comentarii