Sfântul Ioan cel Nou, părtaş al năzuinţei noastre spre îndumnezeire

> Hram în Suceava Muşatinilor

În Suceava Muşatinilor, luna Cireşar, când soarele urcă cel mai sus pe cer, aduce şi o intensificare a vieţii liturgice la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, într-un crescendo duhovnicesc ce culminează cu 24 iunie, ziua ce a înscris în Sinaxarul Bisericii momentul în care Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou a devenit unul din cetate, prin aducerea cinstitelor sale moaşte în vechea capitală a Moldovei. Acest eveniment istoric a fost prilejuit de năzuinţa domnului Alexandru cel Bun şi a sfătuitorului său, mitropolitul Iosif I Muşat, de a întări graniţele Ţării Moldovei, nu doar prin iscusinţa militară, ci şi prin mijlocirea ostaşului adevărat şi neînfricat al lui Hristos martirizat în Cetatea Albă.

Racla cu odorul cel mai de preţ al Sucevei a fost aşezată în ultimele patru zile spre închinare celor care îl cinstesc cu evlavie, într-un baldachin special pregătit şi împodobit cu flori, în faţa clisiarniţei ce surprinde prin veşmântul pictural pătimirile şi sfârşitul marelui mucenic.

În această zi de sărbătoare pentru vechea reşedinţă domnească, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârşită de şapte ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Din sobor au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Li s-au alăturat în slujire vicarul administrativ al eparhiei, cei trei exarhi, protoiereii celor cinci protopopiate, consilieri eparhiali, dar şi clerici din Mitropolia Basarabiei, între care pr. Gabriel-Andrei Gherasă, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chişinăului, şi din Arhiepiscopia Iaşilor, precum pr. conf. dr. Paul Cezar Hârloanu, decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae”.

În cinstea Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, a cărui naştere este prăznuită în această zi, dar şi a mucenicului bineplăcut lui Dumnezeu al cărui nume îl poartă, Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuţ Lucian Tablan Popescu, a răspuns liturgic ecteniilor şi rugăciunilor înălţate înaintea tronului Preasfintei Treimi de către slujitorii altarului.

În timpul împărtăşirii credincioşilor, gazda acestui eveniment cu o însemnătate deosebită pentru credincioşii din întreaga ţară, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a vorbit despre dragostea pelerinilor pentru Ocrotitorul Cetăţii Sucevei, prezenţa acestora la Sfânta Liturghie, închinarea la racla cu cinstitele moaşte, rugăciunile şoptite cu lacrimi făcându-i părtaşi la viaţa Sfântul Ioan, Marele Mucenic fiind la rându-i parte din viaţa celor care îl cinstesc.

Reiterând faptul că orice hram constituie „un fenomen complex – liturgic, social, spiritual şi cultural –, o sărbătoare care reuneşte comunităţi, regenerează sensuri şi reface simbolic ţesătura socială, construind punţi între regiuni, generaţii şi biografii diferite”, întreaga comunitate trăind astfel an de an „o cincizecime a harului”, întâistătătorul Bisericii de pe meleagurile sucevene a scos în evidenţă parte dintre motivele cinstirea moaştelor unui sfânt: „Întâlnirea cu Sfântul Ioan este (…) exprimarea unei dorinţe profunde de vindecare trupească şi sufletească. Înaintea moaştelor unui sfânt, dar mai ales cât stăm la rând, ne confruntăm cu câteva întrebări fundamentale: Ce este viaţa? Ce este moartea? Ce rămâne după trecerea prin timp? Sfântul Ioan cel Nou este o prezenţă care subminează ordinea firească a morţii şi propune o altă ontologie: cea a comuniunii întru Hristos. Într-o lume în care sensul este adesea negociabil, relativ, contestat, martirul afirmă absolutul prin jertfă. El nu este constrâns să moară, ci alege să moară. (…) Într-o lume ce pare că şi-a pierdut reperele, Sfântul Ioan cel Nou rămâne un etalon prin fidelitate faţă de crezul său, prin jertfă, prin verticalitate morală. Astăzi am venit înaintea Sfântului Ioan cu diferite cereri; însă, mai mult decât atât, am venit flămânzi de sens. Iar răspunsul l-am primit nu în cuvinte, ci în prezenţa unui trup smerit, dar nestricat. Într-o viaţă dată, dar nerisipită. Într-un martiraj petrecut în vechime, dar care poate converti prezentul”.

De altfel, Părintele Arhiepiscop Calinic a subliniat că participarea la această sărbătoare nu echivalează cu prezenţa la un spectacol, ci „fiecare chip luminat de rugăciune, fiecare lumânare aprinsă, fiecare oftat în taină la racla Sfântului Ioan cel Nou devine o mărturie vie a lucrării lui Dumnezeu în lume, prin sfinţii săi”.

Şi fiindcă Biserica este vie în primul rând prin membrii ei, a mulţumit tuturor credincioşilor şi credincioaselor, închinătorilor şi pelerinilor, de aproape şi de departe, prezenţi atât fizic, cât şi pe calea undelor, la această sărbătoare a bucuriei şi unirii întru Hristos prin sfinţii săi. „Dumnezeu să vă răsplătească cu har mult roditor osteneala; să vă întoarceţi la casele dumneavoastră mai luminaţi, mai întăriţi în credinţă şi mai aproape de sfinţenie, purtând în suflete darul acestui hram şi binecuvântarea Sfinţilor Ioan Botezătorul şi Ioan cel Nou!”

Nu în ultimul rând, în contextul pomenirii a doi dintre cei mai iubiţi Sfinţi Ioan în rândul românilor, Părintele Arhiepiscop şi-a îndreptat atenţia spre toţi cei pentru care ziua de 24 iunie a fost prilej de bucurie duhovnicească, dorindu-le ani mulţi, cu sănătate şi sporite împliniri, celor care aflaţi de faţă ori celor care au ascultat slujba, dar şi celor care din binecuvântate pricini nu au reuşit să se alăture în rugăciune.

Potrivit tradiţiei îndătinate acum aproape un an, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic a alcătuit un Decalog la aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou, ce poate fi lecturat pe site-ul eparhiei, www.arhiepiscopiasucevei.ro, de cei care doresc să afle „repere ale unei vieţuiri duhovniceşti în duh şi Adevăr”, ca, „întăriţi şi prin închinarea înaintea nestricăciosului trup al tânărului înţelepţit de Dumnezeu”, să se facă transparenţi harului dumnezeiesc şi să îşi transfigureze viaţa. Şi fiindcă tot astăzi este prăznuită şi naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, „cel care a trăit bucuria de a vedea manifestarea puterii şi iubirii lui Dumnezeu pe pământ prin Hristos – Mesia, Cel îndelung aşteptat”, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a propus în cadrul unui al doilea Decalog „repere duhovniceşti pentru cei ce caută să imite viaţa celui numit de Dumnezeu „îngerul Meu” şi cel mai mare între cei născuţi din femeie”.

Domnul Alexandru Prelipcean, lect. univ. dr. în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi director al Departamentului Periodice şi Reviste Bisericeşti al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a prezentat cel de-al patrulea volum al seriei înnoite a publicaţiei eparhiale „Candela. Revistă de teologie şi cultură”.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor reprezentanţi ai oficialităţilor centrale şi locale, precum domnul Gheorghe Şoldan, Preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Domnul Vasile Rîmbu, Primar al Municipiului Suceava, a unui numeros personal clerical şi monahal şi mai ales a mulţimii impresionante de credincioşi şi credincioase, cu toţii aduşi împreună de râvna faţă de Dumnezeu şi de dragostea purtată prietenului sufletului lor, Sfântul Ioan cel Nou.

Suita manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Aducerii moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a continuat în Cetatea de Scaun a Sfântului Ştefan cel Mare cu Parastasul Voievozilor, slujbă de pomenire a domnilor Moldovei.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credinţă, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârşit în decursul timpului a străbătut întreaga lume orto-doxă, moaştele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun.

IRINA URSACHI