„Contextualizarea istorică despre persecuţia creştinilor în perioada comunistă, prezentarea unor mărturii, selectarea unor pasaje din scrierile unor mărturisitori, precum Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae şi Sfântul Părinte Ilie Lăcătuşu” au fost numai câteva dintre obiectivele Asociaţiei Preoteselor Sucevene „Sfânta Elisabeta” a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor în cadrul atelierului intitulat „Din iadul temniţelor în slava lui Hristos – mărturisitori ai credinţei canonizaţi în anul 2025”, iniţiat în contextul Anului comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea.
Organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, evenimentul, desfăşurat în Sala „Gherasim Putneanul” a Centrului Eparhial Suceava, a avut loc joi, 15 mai 2025, pentru a marca un moment de tristă amintire din istoria ţării noastre, noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când aproximativ 10.000 de persoane au fost arestate. Preoţi, călugări, studenţi şi intelectuali creştini au pătimit în timpul dictaturii comuniste, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român.
Întâlnirea doamnelor preotese a debutat cu un moment de rugăciune şi cu prezentarea doamnei Angela Brahariu, de la Parohia Plutoniţa, „Din iadul temniţelor în slava lui Hristos – mărturisitori ai credinţei canonizaţi în anul 2025”, în cadrul căreia a adus în atenţie informaţii deosebite referitoare la sfinţii închisorilor comuniste, evocând unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2025, canonizarea a şaisprezece sfinţi cuvioşi şi mărturisitori de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Anul Centenar al Patriarhiei Române. Domnia sa le-a vorbit apoi membrelor asociaţiei despre viaţa şi opera Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, despre minunile săvârşite de Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, precum şi despre sfinţii preoţi mucenici Constantin Sârbu şi Ilarion Felea.
Apoi au fost citite fragmente din operele literare ale celor închişi de regimul comunist şi au fost împărtăşite momente din întâlnirile revelatoare cu supravieţuitori ai carcerelor.
În perioada celor aproape 45 de ani de teroare comunistă, în România au existat 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă silnică pentru deţinuţii politici, consideraţi la acea vreme duşmani ai poporului. În cadrul acestor spaţii de nimicire au îndurat torturi şi umilinţe mai mult de 3 milioane de români, iar peste 800.000 de oameni au trecut la cele veşnice în urma exterminărilor, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.
O parte dintre aceştia au fost siliţi să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar cei care au fost consideraţi, nefondat, periculoşi pentru regimul comunist au fost deportaţi în Siberia. În anii de tristă amintire, abuzurile asupra celor care mărturiseau adevărata credinţă erau considerate fireşti. Reprezentanţii sistemului au făcut eforturi pentru împiedicarea oricăror manifestări individuale şi cei care nu se supuneau regimului ateu erau nevoiţi să suporte tratamente greu de imaginat, de la anchetări nedrepte la agresiuni fizice îngrozitoare, înfometări şi alte lucruri înfricoşătoare, rodul minţilor bolnave ale torţionarilor.
Pentru a dovedi neuitarea celor care s-au jertfit pentru idealurile ortodoxe, a celor care au apărat credinţa neamului nostru cu preţul vieţii, şi pentru a-i cinsti pe martirii din temniţele comuniste, întâlnirea doamnelor preotese s-a încheiat cu interpretarea cântecului „Metanie”, pe versuri de Radu Gyr, sub bagheta dirijorală a doamnei Ana-Maria Apetroae.
Ziua de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, 14 mai, a fost instituită de Parlamentul României în anul 2017, „în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în urma tratamentelor inumane şi a torturilor din puşcării”.
IRINA URSACHI
Comentarii