Trădare (…dar să ştim şi noi)!

De curând a produs stupoare (plus fel de fel de alte emoţii şi sentimente, de la îngrijorare la zâmbete) vestea că un general în vârstă de 101 ani şi câţiva tovarăşi de taină de-ai săi, ceva mai tineri, au fost găbuiţi şi luaţi la rost de autorităţi într-un dosar de trădare instrumentat de DIICOT şi alcătuit pe baza informaţiilor obţinute de serviciile de resort. Cu sprijin din Rusia ori chiar cu sprijinul Rusiei, respectivii se pregăteau pe ascuns să ne schimbe direcţia, să scoată ţara din NATO, să modifice chiar numele statului (Geţia – de la geţii despre care avea oarece informaţii Herodot), drapelul, imnul de stat, nu doar guvernul (ţineau scrise ministerele pe o foaie de hârtie). Aşadar, cele aflate, percepute în registrul grav, sunt de speriat (nu doar că ceva asemenea se plănuia chiar şi în Germania); percepute în alte registre, generează cel puţin nişte întrebări. Bunăoară cum s-a întâmplat că trădătorii au fost capturaţi şi daţi în vileag tocmai în zile când se depun candidaturi pentru alegerile prezidenţiale? Să presupunem, poate, că pe la Dragobete (tot un fel de get… getbeget şi acesta, ca turcul balcanic), cei 6 care au speriat Ţara vor fi fost (mai) cuminţei şi s-au activat (ori au fost activaţi), devenind extrem de periculoşi abia de curând? Ştiu ei mai bine (şi unii, şi alţii)!… Dincolo de toate astea, semnalul puternic dat acum de autorităţile noastre ar putea fi (şi) acesta: Nu faceţi precum ei, căci ca ei veţi păţi!