Leul a beneficiat în ultimele zile de neîncrederea arătată de pieţe faţă de economia americană, chiar dacă în 2024 creşterea PIB (1.766 miliarde lei preţuri curente) a fost de numai 0,9% faţă de anul precedent, sub valoarea estimată de 2,8% făcută de Comisia de Prognoză în vară şi redusă în toamnă la 1%.
La nivel săptămânal, dolarul s-a depreciat cu circa 4,1%, iar francul elveţian şi lira sterlină cu 1,8%.
Cursul euro a scăzut de la 4,9774 lei, la începutul săptămânii, la 4,9756 lei, minim al ultimei luni şi jumătate, la sfârşitul ei, când tranzacţiile s-au realizat în piaţa locală în culoarul 4,975 – 4,976 lei, pentru a scădea peste Ocean până la 4,972 lei.
În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creştere. BNR va continua să monitorizeze cu atenţie piaţa, într-un context de creştere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidenţiale în prim plan, dar şi pe plan extern.
Recent, Matei Kubinschi, oficial al BNR, a afirmat în cadrul unei conferinţe, referitor la evoluţia economiei româneşti, că „cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, (…) ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum”.
Piaţa monetară a fost stabilă la finalul săptămânii. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.
Finanţele s-au împrumutat joi cu 600 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,65%, cu scadenţă în iulie 2034. Trezoreria a redeschis, de asemenea, o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2028 şi a atras 1,31 miliarde lei, faţă de cele 700 milioane lei programate, la o dobândă medie anuală de 7,29%.
Ieşirile de capital din piaţa americană, provocate de neîncrederea în politica economică a Administraţiei de la Casa Albă, au provocat scăderi consistente pe Wall Street şi au majorat cererea de monedă unică, care a reuşit să se aprecieze vineri la 1,0890 dolari, maxim al ultimelor patru luni, şi a închis peste Ocean la 1,832 dolari.
Aprecierea euro s-a datorat evoluţiei slabe a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata şomajului a urcat la 4,1%.
Media francului elveţian a alunecat de la 5,3090 la 5,1961 lei şi a încheiat săptămâna la 5,2147 lei. Cursul lirei sterline a coborât de la 6,0274 lei până la 5,9195 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut vineri de la 430,5086 lei la 429,7070 lei, evoluţie la care a contribuit, în principal, deprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 2.898,40 şi 2.931,80 dolari/uncie.
Ordinul executiv semnat joi de Donald Trump privind înfiinţarea unei rezerve strategice de criptomonede, nu a înviorat piaţa, după ce s-a anunţat că ea va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană şi nu implică cumpărări. Bitcoin a coborât la aproape 82.000 dolari dar a încheiat săptămâna la 85.000 – 86.000 dolari. Ethereum s-a apropiat de pragul de 2.000 dolari după care s-a stabilizat la 2.100 – 2.200 dolari.
Comentarii