Spirala tăcerii

…Şi s-au pus specialiştii firmelor de sondare, după ce au constatat cu uluială că rezultatele cercetărilor nu au prea semănat cu cele de la urne (voturile impunând în turul 2 al alegerilor prezidenţiale un candidat care nu se vedea acolo, sus, nici în sondajele dinaintea scrutinului, nici în cele de la ieşirea alegătorilor din secţii), spre a pricepe ce şi cum, spre a-şi şi a ne explica. Pe scurt aici, au zis ei că nu sondajele în sine au fost efectuate deficitar (ori, vai, cumva interesat), ci că o parte din respondenţii care l-au votat pe prezidenţiabilul Călin Georgescu (…o domnişoară ce a apărut la TV a zis că a mers cu George Călinescu!) pur şi simplu a minţit. Şi au decis: asta se cheamă „spirala tăcerii”. Situaţie în care, firesc, se impune întrebarea: De ce?! Poţi să dai cu părerea: că erau nesiguri de opţiunea lor, că ar fi vrut să se alinieze unui trend „oficial”, poate că ar fi vrut să-l protejeze astfel pe „candidatul lor” de eventuale atacuri dinspre contracandidaţi. Răspunsul, prieteni, nu-i de tot vânare de vânt, ar trebui să fie concret la cei care l-au votat pe cel care, printre multe altele (ce ar putea fi apreciate drept naivităţi dacă ar fi mărturisite doar la o cafea) a zis că ţara n-are nevoie de NATO, căci e apărată de Dumnezeu, pe Călin Georgescu ori pe George Călinescu. Dar ni-l vor oferi sau vor minţi din nou?

…Iar de-acum, prieteni, ce-om face? Mai avem încredere (cel puţin aşa, conjunctural) în rezultatele sondajelor sau…? Sau ne vom teme mereu de spirala minciunii.