Învăţătorul Ion C. Spiridon (1891-1968) s-a născut în satul Ioneasa, judeţul Baia, ca fiu al învăţătorului Constantin Spiridon şi al Smarandei Hudiţă. A fost director al şcolii din Ioneasa, dar şi director al Şcolii Primare nr. 1 din Fălticeni (Şcoala Al. I. Cuza).
S-a căsătorit cu Lucia Aspazia Rafael şi a avut doi copii, Mihai Spiridon, medic oncolog, născut în anul 1922 tot la Ioneasa, şi Irina Spiridon care ştia să cânte la pian. Au locuit într-o casă vizavi de Grădina Publică din Fălticeni.
A fost învăţător, căpitan în rezervă, deputat, prefect al judeţului Baia. Ca mai toţi învăţătorii din acea vreme, a luptat în Primul Război Mondial, începând cu anul 1916, făcând parte din Regimentul 16 Infanterie Fălticeni, după o pregătire militară în tabăra de la Fântâna Mare (1915), alături de alţi 11 învăţători ai judeţului Baia, fiind rănit la Oituz în anul 1917. În garnizoana oraşului Fălticeni erau două regimente: Regimentul 16 Infanterie şi Regimentul 56 Infanterie. ,,Parcă-i văd şi acum, cum treceau pe uliţa Folticenilor dinspre bariera Tâmpeşti – în amurgul înserării coloană după coloană”. ,,Pânăn seara zilei de 13 august 1916 n-a mai rămas picior de soldat în Regimentul 16. Batalion după batalion s-au încărcat cu chiote de ura şi cântece de fanfară în trenuri lungi şerpuitoare.”
Din Ciumuleşti, azi Vadu Moldovei, au mai luptat în prima conflagraţie şi învăţătorii Nicolae V. Popescu din Ioneasa, fraţii Vasile şi Gheorghe D. Ştirbu din Nigoteşti şi Gheorghe Petru Nicolescu din Ciumuleşti-Gane, toţi cu grad de sublocotenent. Sublocotenentul Nicolae V. Popescu, ,,feciorul lui moş Vasile din cătunul Ioniasa este cel dintâiu învăţător din jud. Baia căzut pe câmpul de glorie”.
Grozăviile la care a fost martor în război l-au marcat profund, de aceea publică, în anul 1934, la editura Saidman din Fălticeni, volumul ,,Grădina morţii”, în memoria ,,bravilor noştri învăţători din jud. Baia, căzuţi pe câmpul de glorie în marele război pentru libertatea şi întregirea neamului românesc”.
Din păcate a avut mult de suferit din cauza ideilor sale politice. A fost exclus din învăţământ, boşelvicii i-au confiscat terenurile de la Ioneasa, a fost deţinut politic timp de 12 ani la Canal şi la Aiud, nu i s-a acordat nici pensie. A murit la Bucureşti în casa fiului Mihai, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.
LENUŢA RUSU
N.a. – Citatele sunt preluate din vol. Ion C. Spiridon, „Grădina morţii”, ed. Saidman, Fălticeni, 1934.
Comentarii