„Amintirile sunt singurul Rai din care nu putem fi izgoniţi” spunea jurnalistul francez Jean-Paul Sartre. Şi câtă dreptate nu-i vom da atunci când, indiferent prin ce depărtări ne-a purtat destinul, ne întoarcem în locurile şi printre oamenii unde am lăsat o parte din noi. Nu le vom mai găsi niciodată la fel, timpul îşi pune amprenta, specificul aşezărilor şi spiritualitatea localnicilor sunt însă, lucruri care dăinuie. Şi-acestea ne aduc dorul reîntoarcerii, fie şi pentru câteva clipe. Dorul de a-i reîntâlni pe cei dragi, pentru a-i întreba ce mai fac, şi dorul de a le povesti câte ceva despre noi, mai ales când „ne-au nins florile de măr”, iar bucuria revederii este împărtăşită.
Invitată de doamna Nicoleta Todaşcă, fosta ei elevă la Şcoala Gimnazială din Dorna Arini, copleşită de cele mai frumoase amintiri, poeta Lucia Bucşă-Gavriş, stabilită de mai mulţi ani în Bucureşti, s-a reîntors la Vatra Dornei, unde, la Biblioteca „G.T. Kirileanu”, sub genericul „Întâlnire cu poezia luminilor şi umbrelor”, şi-a lansat vineri, 5 iulie 2024, volumele de poezie „Cântec des cântec”, „Căutând… drumul” şi „Homo Ludens”, într-o magnifică concordanţă artistică cu vernisajul expoziţiei fiicei sale, medicul pictor, Alina Rotaru.
Cuvântul de deschidere a manifestării culturale l-a avut amfitrioana Bibliotecii, doamna manager Nicoleta Todaşcă, care a menţionat încă de la început că „sufletul pereche al copilului este dascălul”, că şi-o aminteşte pe profesoara Lucia Bucşă-Gavriş atât pentru „blândeţea cât şi pentru severitatea” ei. Şi că acest dascăl i-a sădit în suflet dragostea pentru limba română şi studiu, amintindu-şi, şi astăzi, cum căuta în librăria din comuna natală cărţile ce-i erau recomandate de erudita profesoară. Ca după aceea, făcând referiri la tablourile realizate de medicul Alina Rotaru, dna Nicoleta Todaşcă să aprecieze că sunt pictate după subiectele pe care le-a întâlnit în poeziile mamei sale.
Moderatoarea manifestării, dna Nicoleta Todaşcă i-a dat în continuare cuvântul dnei Mariana Sorohan, fost manager al Bibliotecii „G.T. Kirileanu” şi, totodată, fostă colegă cu Lucia Bucşă-Gavriş la Clubul Staţiunii Balneare ce funcţiona în incinta Cazinoului Vatra Dornei şi care şi-a început discursul amintindu-le tuturor celor prezenţi de sintagma „cine bea apă din izvoarele Dornei se va întoarce”. Dna Mariana Sorohan şi-a prezentat fosta colegă, pentru care a avut şi are în continuare numai cuvinte bună apreciere, ca pe un profesionist, subliniind, în acelaşi timp, condiţiile grele de dinainte de 1989, lipsurile şi neajunsurile de tot felul în care şi-au desfăşurat activitatea în anii aceia, pentru ca actul cultural în care au crezut şi încă mai cred să nu aibă de suferit. „I-a remarcat încă de pe atunci talentul poetic” subliniind faptul că poeziile Luciei Bucşă-Gavriş poartă în ele dramatismul dezrădăcinării, al exodului din 1944 al românilor basarabeni, printre care s-au numărat şi părinţii poetei, găsindu-şi refugiul în Banat, loc unde s-a şi născut viitoarea profesoară de limbă şi literatură română. Lirica poetei Luciei Bucşă-Gavriş poartă de asemenea „dramatismul deportărilor în Bărăgan”, unde, pentru ca tragedia lor să fie completă, au fost duşi mai târziu; poeziile domniei sale purtând amprenta unei „trauma via”, remarcându-i în acelaşi timp dnei Lucia Bucşă-Gavriş, extraordinara putere de adaptare şi sacrificiu.
În cuvântul său, poeta reîntoarsă acasă mulţumeşte mai întâi antevorbitorilor „că i-au amintit lucruri frumoase” povestindu-ne cum scria poezii, încă de copil. Dar, le ascundea, „copleşită de lirica marilor poeţi”, dintre care, pentru Lucian Blaga „care era interzis atunci”, a făcut mai târziu o mare pasiune. Să mai scrie poezii s-a gândit abia după ce îndrumătorul tezei de licenţă de la Facultatea de filologie din Iaşi, remarcându-i scrierea melodică, a întrebat-o dacă nu cumva scrie şi poezie. Negând aceasta, îndrumătorul a întrebat-o „de ce?… sunt păcate mai mari decât a scrie versuri!”
Lucia Bucşă-Gavriş a amintit mai apoi de Cenaclul „Lucian Blaga” pe care l-a înfiinţat la Vatra Dornei pe timpul cât a activat ca bibliotecară la Clubul Staţiunii Balneare, iar despre poezia scrisă de dumneaei, că, pentru un timp, a lăsat-o la sertar, începând să o rescrie în urma unei sur-prize deosebit de plăcute, un cadou inedit şi sugestiv, reprezentând o pană de scris, pe care i l-a făcut fiica sa Alina, cu ocazia zilei de naştere, pe când era deja de mai mulţi ani ieşită la pensie.
Vizibil emoţionată, medicul pictor Alina Rotaru ne-a precizat că Vatra Dornei este oraşul copilăriei ei, povestindu-ne apoi despre „tendinţele care converg” în pictura ce a realizat-o, inspirată fiind din poeziile mamei sale. „Poezia se creează prin culoare […] unde înscrisul şi culoarea au crescut împreună”. Tablourile sale au la bază metoda liberă „care să rezoneze cu privitorul” sunt pictate în baza „emoţiilor, trăirilor şi a intuiţiei”, sunt expresia „explorării lumii interioare […] în spatele fiecărui tablou existând o trăire”. Unele dintre acestea, după cum a afirmat artista, nu le-a mai expus, „pentru că generează tristeţi”. Dna Alina Rotaru ne-a invitat apoi să-i privim tablourile, la o introspectivă chiar, conduşi de energia mesajelor din arta pe care a creat-o, „unde vom găsi un răspuns la întrebarea sinelui propriu”. Discurs în care ne-a recomandat „să renunţăm la perfecţiune, la nevoia de aprobare […] să avem încredere în incertitudinea generată de Divinitate […] să fim deschişi şi să trăim în prezent […] pentru că dacă nu învăţăm din prima lecţie de viaţă, a doua este mult mai dureroasă”.
Pe fond muzical creat de interpretul Geo Ioniţă la chitară, eleva Sofia Alexievici, cu un deosebit talent interpretativ, a recitat poezii din volumele Luciei Bucşă-Gavriş, ca mai apoi Geo să interpreteze şi alte melodii ce au încântat publicul prezent.
Cu elocvenţă, printr-un discurs persuasiv, doamna profesor Jenica Romanică s-a oprit asupra stilului poeziei dnei Luciei Bucşă-Gavriş, a mesajelor lirice, precizând că lirica distinsei invitate este „încifrată poeziei lui Ion Barbu […] şi frumosului vers a lui Nichita Stănescu”, iar unele dintre acestea au o tendinţă folclorică, inspirate din mitologia antică dar şi din cea românească, „ce pare să fi pătruns în poeziile sale ca un descântec”. Poezii care „îţi antrenează mintea […] stau sub semnul simbolurilor şi a încifrării” şi care, prin străduinţa poetei Luciei Bucşă-Gavriş, au ajuns şi piese de teatru (din volumul „Homo Ludes”) jucate de elevii Liceului „Ion Luca Caragiale” din Capitală, unde distinsa invitată a activat ca profesor. Iar cu privire la tablourile pictoriţei Alinei Rotaru, dna prof. Jenica Romanică a făcut precizarea că acestea reflectă nu numai ceea ce ceea ce găsim în poeziile mamei sale, ele sunt şi „imaginea timpului […] cu o cromatică variată, pornind de la alb”.
În cuvântul său, dna prof. Jenica Romanică a făcut mai apoi referiri la Cenaclul „Cornelia Maria Savu” înfiinţat în cadrul Bibliotecii „G.T. Kirileanu” pentru cinstirea memoriei poetei născute în Vatra Dornei, şi care s-a remarcat printr-o prestigioasă activitate culturală în urbea natală. Cenaclu care, din păcate, şi-a încetat activitatea pe timpul pandemiei 2020 – 2022 şi pe care doreşte să-l redeschidă cât mai curând posibil.
Către finalul manifestării, a mai luat cuvântul Rodica Roşu, o altă fostă elevă a dnei prof. Lucia Bucşă-Gavriş, şi care, la fel, i-a subliniat personalitatea deosebită de dascăl, formator de caractere, apoi scriitorul Ovidiu Tomegea, care şi-a arătat preţuirea pentru actul de creaţie al invitaţilor, amintind totodată şi de fiul său, pictor de biserici.
Prezenţi la manifestare, din partea Cenaclului „Ţara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, au mai luat cuvântul poeta Gabriela Braha Strugaru şi subsemnatul, care au adresat mulţumiri Bibliotecii „G.T. Kirileanu” pentru invitaţie, au făcut aprecieri cu privire la emoţiile ce le-au fost induse de frumoasa întâlnire culturală şi au recitat poezii din creaţia proprie, dedicate doamnei Lucia Bucşă-Gavriş şi fiicei sale Alina Rotaru.
Întâlnirea s-a încheiat cu autografe, scrise cu bucurie, pe volumele de poezie lansate cu această ocazie, oferite tuturor celor prezenţi de către poeta cu suflet dornean Lucia Bucşă-Gavriş.
VASILE AIOANEI
Comentarii