Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a scăzut în decembrie la 6,61%, faţă de 6,72% în luna precedentă, faţă de o prognoză a BNR de 7,5% pentru sfârşitul anului trecut, banca centrală a decis, la prima sa şedinţă de politică monetară din 2024, să menţină rata de referinţă la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.
Decizia era aşteptată de piaţă, BNR anticipând în noiembrie, în ultimul său Raport asupra inflaţiei, revenirea pe creştere a preţurilor de consum la 7,7% la sfârşitul primului trimestru. De altfel, în comunicatul de presă care a urmat şedinţei BNR, se arată că „rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023”.
Nivelul ridicat al dobânzii de referinţă, doar cea din Ungaria depăşind-o cu 10,75%, asigură un flux constant de valută care se îndreaptă către plasamentele în titlurile de stat locale, ceea ce asigură stabilitate cursului euro/leu.
Pe de altă parte, scăderea consumului intern a redus deficitul contului curent al balanţei de plăţi în perioada ianuarie – noiembrie 2023 la 20,2 miliarde euro, faţă de 24,331 miliarde euro în intervalul similar din 2022.
Culoarul de tranzacţionare al euro a rămas unul îngust, 4,971 – 4,974 lei, iar fluctuaţiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, în şedinţa de marţi, şi 4,9731 lei, în cea de vineri.
De altfel, comunicatul BNR observă că „pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile noiembrie şi decembrie”.
Dobânzile interbancare au continuat să scadă. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,18%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,22%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022, iar indicele la 12 luni s-a oprit la 6,24%.
Găurile mari din bugetul de stat au determinat Trezoreria să majoreze sumele cu care s-a împrumutat. Astfel, Finanţele au atras 703 milioane lei prin certificate pe şapte luni, 1,9 miliarde lei scadente în octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadenţa aprilie 2030 şi 853,9 milioane lei scadente în octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%. Adăugând şi cele 847 de milioane lei cu scadenţa în mai 2027, de la prima licitaţie din 2024, Trezoreria a acoperit aproape în totalitate suma planificată să fie împrumutată în cursul lunii ianuarie.
Săptămâna aceasta vor avea loc o licitaţie de certificate cu scadenţa la 12 luni, care are un volum programat de 400 milioane lei şi două cu titluri cu scadenţele ianuarie 2026 şi aprilie 2031, care au fiecare o valoare iniţială 575 milioane lei.
Euro a testat săptămâna trecută revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar a închis vineri pe pieţele americane la 1,0949 dolari, după ce un oficial al Rezervei Federale americane a atras atenţia asupra menţinerii unui politici monetare restrictive până la convergenţa durabilă a inflaţiei spre nivelul ţintă. În piaţa locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5351 şi 4,5460 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5371 lei.
Media francului elveţian a scăzut de la 5,3431 la 5,3151 lei iar cea a lirei sterline a închis săptămâna la 5,7867 lei.
Metalul galben a crescut vineri la 2.034 – 2.061 dolari/uncie, motiv pentru ca preţul gramului de aur să urce la un maxim al săptămânii de 298,1008 lei.
Decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare a SUA) de a aproba apariţia a 10 ETF-uri care au drept bază bitcoin a ridicat joi preţul monedei digitale aproape de 49.000 dolari. Au urmat rapid marcările de profit iar criptomoneda s-a depreciat la sfârşitul săptămânii la 42.595 – 43.032 dolari. Ethereum a fost mult mai stabil şi fluctua între 2.543 şi 2.581 dolari.
Analiza cuprinde perioada 8 – 12 ianuarie.
Comentarii