Episodul XII
Dar Bucovina oferea şi altceva cititorului, fie el din Imperiu sau din Regat. În nr. 37, din 31 mai 1908, citim: „Cea mai bogată baie feruninoasă în acid carbonic şi băi de nămol, idroterapie raţională, cură de zăr şi lapte DORNA în Carpaţii Bucovinei, staţie a căilor ferate la confluenţa Dornei cu Bistriţa, 14 oare depărtare de la Bucureşti şi 11 oare depărtare de la Liov”, cu „palate monumentale de cură, laboratoriu balneologic, apaducte din isvoare alpine, canalizaţie, lumina electrică, pavilion de isolare, cale pentru biciclete, de două ori pe zi concerte ale muzicei militare de la regimentul din Bistriţa, excursiuni în România, Transilvania şi Ungaria apropiată cu trăsura, călare şi plute”. Cu completarea: „Succese splendide la boale de nervi, boale femeeşti şi cele de inimă, la anemie, arteriosclerosă şi exudate”, medic al stabilimentului fiind dr. Arthur Löebel, întâlnit aici încă din anii trecuţi. Căci din „Privitorul” apărut cu câţiva ani mai devreme („Privitorul”, Tomul II, nr. 15, 1 august 1903) se putea citi:
„Băile feruginose gazoase, puternicele băi de nămol, cura raţională de apă rece. Dorna (Bucovina) Sezonul: 1 iunie până la 30 septembrie. Staţiune a căii ferate de munte Hatna – Vatra Dornei. În două case de băi se oferă băi după sistemul cel mai modern. Efecte deosebite produc neîntrecutele băi feruginoase gazoase la boale de inimă şi băile de nămol la calcinaţiuni vacculare. Cură de lapte, zăr şi de dietă. Institutul de cură este înzestrat cu frumoase şi elegante saloane de mâncare, café şi concerte, saloane de biliard, conversaţiune, dans, joc şi muzică. Restaurantul stabilimentului este condus de un probat specialist. Afară de multe locuinţe private şi oteluri stau la dispoziţiunea publicului cu preţuri moderate două oteluri de cură, instalate cu tot confortul. Apeduct, canalizare şi lumină electrică. Teatru, concert, Lawn-Tenis, Croquet, arenă pentru biciclişti. Escursiuni deosebit de frumoase în împrejurimi cu trăsuri, călare şi cu plutele. Prospecte trimite administraţiunea i.r. institutului balnear Dorna şi la cerere rezervează camere de locuit. Informaţiuni medicale dă medicul balnear cons. san. i.r. Dr. Artur Löbel din Dorna. În lunile iunie şi septembrie preţurile pentru locuinţe şi băi sunt cu mult mai scăzute. Apa gazoasă alcalică naturală «Isvorul Ludwig din Dorna» s-a probat ca băutură de masă dietetică escelentă, tot aşa şi la diferite afecţiuni cataralice, şi se potriveşte şi la mestecarea cu vin. Comandele pentru apa «Isvorul Ludwig» sunt a se adresa la Administraţiunea i.r. a institutului balenar din Dorna sau la firma Ştefan Găina, Cernăuţi (Piaţa Principală), care a luat în seamă depoul general. Administraţiunea i.r. a institutului balnear”.
Cititorii aflau că pot prea bine să plece la Vatra Dornei, aşa cum puteau merge şi în Canada. În nr. 2 , din 5 ian. 1908, firma „Globus de pe Str. Primăriei nr. 14 (M. Feuerstein, concesionat de înaltul guvern i.r. al ţării”) anunţă că „transportează repede şi cel mai bine (…) la Canada şi America”, „direct şi fără a se sui pe altă corabie”. „Luaţi seama la nr. 14 din Strada Primăriei (Rathanastrasse nr. 14)”, se insistă, pentru că „numai acolo se află Biroul de călătorie «Globus»”. Undeva există şi un anunţ pentru lucrători de câmp în Germania (1908, p. 92), mijlocitor fiind Herman B. Langberg, din Str. Principală nr. 37. La un moment dat (nr. 2 , din 5 ian. 1908, p. 7), „se caută un bucătar iscusit pentru internatul român din Cernăuţi” (internatul era pe Str. Lumei Nouă, nr. 24) şi „2 băieţi, unu în meseria construirei de clavire şi unul în a bodnăritului” (altcândva se căuta un băiat pentru lăcătuşărie, unul pentru librărie, altul pentru tipografie – II, 195). În acelaşi timp, în nr. 95, din 22 dec. 1907, aflăm că „pentru combaterea negoţului de fete s-a constituit în capitala noastră un comitet de dame care a luat asupra sa a mijloci gratuit locuri de serviciu pentru femei şi fete ca: bucătăriţe, servitoare, fete de casă, dădace, bone, guvernante, contoariste ş.a.m.d. Borul se află în palatul magistratului, parter uşa No. 6 şi funcţionează în zilele de lucru de la 1/2 2-1/2 4 d.a. dumineca ţi sărbătorile de la 11-12 î.d.a. A fost într-adevăr timpul suprem să se facă ceva pentru a pune capăt referinţelor orientale ce există”. (Va urma)
MIRCEA A. DIACONU
Universitatea „Ştefan cel Mare”
Comentarii