Riscurile intrării în recesiune a economiei României au crescut odată cu măsurile fiscale luate de actuala coaliţie de guvernare, care încearcă astfel să-şi protejeze bazinul electoral al bugetarilor pe seama mediului privat. „Niciuna (dintre ţările din regiune – n.red.) nu are problema fiscal-bugetară pe care o are România”, a atras atenţia guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra Inflaţiei.
Aceasta creează dificultăţi BNR în ceea ce priveşte scăderea inflaţiei. În comunicatul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară, unde s-a decis menţinerea ratei de referinţă la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, se arată că „incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei inflaţiei decurg din creşterile de taxe şi impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potenţial suplimentate în perspectivă, dar şi din evoluţia cotaţiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”.
Principală armă antiinflaţionistă aflată la dispoziţia băncii centrale este cursul euro/leu. Motiv pentru menţinerea stabilităţii acestuia, ceea ce a făcut din leu cea mai stabilă monedă regiune, cu o depreciere de la începutul anului de numai 0,45%.
Cursul euro a scăzut de la 4,9696 lei, în şedinţa de marţi, la 4,9673 lei, în cea de joi, pentru ca săptămâna să se încheie la 4,9692 lei, când tranzacţiile s-au efectuat în culoarul 4,967 – 4,972 lei, iar piaţa s-a închis la 4,972 lei.
Dobânzile interbancare au scăzut la sfârşitul săptămânii şi se situau la valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii iunie 2022.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,34 la 6,30%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,40 la 6,37%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,48 la 6,46%.
Trezoreria s-a împrumutat în perioada analizată cu 500 milioane lei scadente în mai 2024 la un cost mediu anual de 6,03%, cu 887,5 milioane lei cu scadenţa în aprilie 2031 la un randament mediu de 6,83% şi cu 895,5 milioane lei scadente în octombrie 2033 la un randament mediu de 6,86%. Statul s-a împrumutat cu peste 420 milioane lei peste valorile iniţiale ale emisiunilor.
Atât Jerome Powell, preşedintele Fed, cât şi Christine Lagarde, preşedintele BCE, au afirmat săptămâna trecută că instituţiile pe care le conduc sunt pregătite să menţină un nivel ridicat al dobânzilor de politică monetară până când va fi atins nivelul ţintă propus pentru inflaţie.
Euro a avut o evoluţie descendentă şi a alunecat de la 1,0756 dolari, valoare atinsă luni, maxim al ultimelor două luni, la 1,0656 dolari, la sfârşitul săptămânii, când piaţa americană s-a închis la 1,0686 dolari, după ce Moody’s a înrăutăţit perspectiva ratingului de credit al Statelor Unite de la stabilă la negativă, decizie cauzată de deficitul fiscal ridicat şi declinul accesibilităţii datoriei.
În piaţa locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,6224 şi 4,6566 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,6537 lei.
Media francului elveţian a crescut de la 5,1564 la 5,1647 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,7391 la 5,6833 lei.
Preţul gramului de aur a crescut vineri, după mai multe şedinţe de depreciere, la 292,2353 lei, evoluţie la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben a scăzut pe parcursul zilei de la 1.959 la 1.933 dolari.
Bitcoin a testat joi pragul de 38.000 dolari şi fluctua la sfârşitul săptămânii între 36.769 şi 37.187 dolari. Ethereum a devenit cea mai tranzacţionată criptomonedă ceea ce i-a ridicat preţul la aproape 2.150 dolari.
Analiza cuprinde perioada 6 – 10 noiembrie.
Comentarii