> Lansare de album şi vernisaj al expoziţiei pictorului Mihail Gavril la Fălticeni
Asociaţia „Rotary Club Fălticeni”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Fălticeni, a organizat pe 15 şi 16 septembrie a treia ediţie a proiectului „Împreună susţinem promovarea – Fălticeni, Mon Amour”.
Sâmbătă, 16 septembrie, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”, a avut loc lansarea albumului de artă al pictorului Mihail Gavril „Hotarul nevăzut”, apărut la editura Karl Adolf Romstorfer, a Muzeului Naţional al Bucovinei, într-o ediţie cartonată, realizată în condiţii grafice de excepţie, şi a fost vernisată expoziţia cu acelaşi nume, găzduită de biblioteca fălticeneană până la începutul lunii octombrie.
„Manifestarea «Fălticeni, Mon Amour» este sărbătoarea de septembrie a tuturor celor care iubim Fălticeniul. Acum şi aici suntem poftiţi la un ospăţ rar, la o cină de taină a sufletului şi a minţii deopotrivă. Expoziţia şi albumul fabulosului artist plastic Mihail Gavril, precum şi albumul de înaltă ţinută grafică «Fălticeni şi ţinutul său legendar», îngrijit şi dichisit cu iscusinţă şi iubire de către Grigore Ilisei. Dacă Mihail Gavril ne poartă pe «Hotare nevăzute» făcându-ne părtaşi la o împărăţie a unui spirit liber, a spiritului chemat înspre înalturi de aceste culori, de acest albastru care i se supune întru totul, Grigore Ilisei, prin acest album, ne recheamă şi ne călăuzeşte la un necesar pelerinaj. Este nevoie mereu în mersul nostru atât de grăbit, de cele mai multe ori de nicăieri spre niciunde, de un răgaz. Este răgazul de a sta în acest ţinut privilegiat al Fălticeniului aşezat la întretăierea unor axe spirituale foarte puternice” a fost îndemnul profesoarei Mihaela Grădinariu.
Fălticeni, un microunivers în interiorul culturii române
Albumul „Hotarul nevăzut” şi expoziţia cu lucrările semnate de pictorul Mihail Gavril, multe reprezentând clădiri din Fălticeniul interbelic, au fost prezentate de pr. Gabriel Herea şi de scriitorul Grigore Ilisei, de această dată din postura de critic de artă.
Înainte de a ne îndemna să privim frumosul surprins de artistul plastic Mihail Gavril, părintele Gabriel Herea, preot paroh la Biserica monument UNESCO Pătrăuţi şi doctor în istoria artei, i-a introdus pe cei prezenţi în „fenomenul Fălticeni”, domnia sa fiind singurul vorbitor de la întâlnirea de sâmbătă care nu era din Fălticeni. Un alt capitol abordat de preotul care slujeşte la cel mai vechi lăcaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare a fost „Globalism şi cultura globală”, îndemnând „oameni dăruiţi şi conectaţi cu natura şi cu cultura română să lucreze şi să dăruiască în continuare, să ridice elemente culturale simbolice care să fie de mare calitate, să fie luate în seamă, să fie traduse din punct de vedere cultural şi lingvistic în marea cultură globală care se formează. Personal sunt convins că vom lăsa urme şi că ne vom agăţa de cultura globală suficient de mult încât peste 100 de ani să se vorbească încă acea limbă română vie pe pământul acesta” a precizat pr. Gabriel Herea.
Gabriel Herea consideră Fălticeniul „spaţiu cultural complet, un microunivers în interiorul culturii naţionale care a dăruit şi dăruieşte culturii române pe toate palierele şi la toate intensităţile posibile. Dacă este să vorbim despre loc, dacă este să vorbim despre relaţia omului cu spaţiul şi cultura, atunci nu vom putea ocoli niciodată arta. Noi nu putem să construim o societate fără funcţionalitatea palpabilă şi materială a existenţei. Arta este cea care deschide porţi. Artistul este un receptacul în care se adună informaţii, impulsuri, le decriptează şi interpretează o realitate materială esenţială reaşezată pe pânză, pe fotografie, în culori de tempera, ulei sau acuarelă, reaşezate după nişte reguli pe care doar artistul le simte, şi le simte pentru că societatea din care face parte i le cere. Există o relaţie permanentă şi esenţială între artistul de vocaţie, cultura din care se naşte şi societatea care îl cere, îl investeşte şi e dăruită cu acel artist”.
Referindu-se la Mihail Gavril ca artist, pr. Gabriel Herea a pornit de la Fălticeni, „oraşul care dăruieşte culturii române şi culturii universale momente şi materialităţi artistice”.
„Întotdeauna purtăm în lume faptele şi emoţiile cu care am fost întipăriţi. Aşa funcţionează omul, aşa funcţionează cultura. Mihail Gavril s-a întipărit aici, la Fălticeni, cu cultura strămoşilor românilor şi o poartă prin lume într-o formă care îl particularizează. În această expoziţie veţi întâlni atât elemente cognoscibile, elemente de arhitectură preluate în opera sa, elemente de peisaj, dar veţi întâlni şi zbuciumul de la «Hotarul nevăzut». De ce îi spune Mihai Gavril «Hotarul nevăzut»? Pentru că el înţelege faptul că materialitatea trebuie depăşită pentru a crea completitudine. Noi, oamenii, nu suntem doar materialitate. Materialitatea este esenţială ca să ne putem organiza, ca să ne putem construi viaţa, ca să ne putem construi confortul, dar nu este suficient ca să avem o împlinire şi o continuitate deplină în viaţa noastră. Dacă rămânem doar în latura «Hotarului nevăzut» în care se vede foarte bine doar materialitatea, suntem incompleţi şi fiind incompleţi în viaţa noastră la un moment dat apare depresia. Latura aceasta spirituală se hrăneşte în multe feluri, dar lucrările lui Mihail Gavril, vortexurile sale, zbuciumul său, spiralele sale, mişcările sale centripete şi centrifuge au rolul de a atrage atenţia, au rolul de a vorbi despre o ordine care se poate construi în viaţa omului dacă omul e atent şi şi-o doreşte. Au rolul de a fi paznici la «Hotarul nevăzut», de a fi simboluri indicatoare la «Hotarul nevăzut».
Albastrul din lucrările lui Mihai Gavril vorbeşte despre latura în care omul se împlineşte spiritual. Sigur că e cerul, este pornirea naturală către cer a omului, umbrele fiind lupii cu care ai de luptă până acolo dar de care nu eşti conştient neapărat pentru că încerci să uiţi”.
Prin lucrările expuse, Mihail Gavril ne invită într-o lume misterioasă, geometrică şi conceptuală, redată privitorului de artă prin lucrări care construiesc o poveste în sine şi care transmit multe despre percepţiile, trăirile şi modul de a gândi şi a relaţiona ale artistului. Aflăm că titlul expoziţiei nu este întâmplător, întrucât arta sa poate fi plasată la limita dintre geometrie, abstractizare, conceptualizare şi sensibilitate şi expresivitatea actului artistic.
„Mihail Gavril este din punct de vedere tehnic de multe ori novator şi experenţial. Se apropie de tehnica modernă, de fotografiere, de imprimare, de creare de imagine digitală, pentru că a simţit că generaţia actuală, copiii noştri trăiesc taifunul acesta al digitalizării şi al globalizării prin digitalizare. Gavril a simţit aceste lucruri, le-a experimentat şi le experimentează în continuare şi ca drept dovadă are succes cu ele. Artistul se naşte dintr-o societate, creează pentru acea societate. Dacă societatea simte că a fost dăruită cu un artist atunci vine către el, se hrăneşte şi utilizează simbolurile sale. Mihail Gavril, prin multitudinea de expoziţii şi prin multitudinea de prieteni pe care îi are în întreaga lume demonstrează foarte clar că opera sa se adresează contemporaneităţii şi posterităţi imediate. Nu ştim cum va fi peste 200 de ani, nu ştim cum va fi receptată arta peste 200 de ani, dar posteritatea imediată are nevoie de Mihail Gavril” este de părere pr. Gabriel Herea.
Comentarii