– Bogdan Stamatin, managerul de acum al Muzeului Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, s-a afirmat demult în viaţa culturală a municipiului Câmpulung Moldovenesc prin activităţile desfăşurate printre care şi iniţierea Festivalului internaţional Câmpulung Film Fest, ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, activităţi care i-au conferit şi titlul de cetăţean de onoare. Aşadar, prima întrebare se va referi la festivalul amintit şi încheiat de curând. Vă rog să-mi spuneţi câteva consideraţii legate de acest important eveniment, nu doar pentru câmpulungeni, cât şi pentru bucovineni.
– Câmpulung Film Fest (CFF) aduce în fiecare an cinematografia într-un oraş fără cinema. Experienţa vizionării unui film împreună cu zeci sau sute de necunoscuţi are un farmec unic, iar aceasta e misiunea festivalului. De opt ani de zile festivalul merge înainte în ciuda lipsei unui spaţiu de proiecţie corespunzător, făcându-şi din asta un avantaj: filmele „se dau” peste tot, în parcări, în pieţe, în spaţii dezafectate, fosta piscină BTT, pârtia oraşului, fostul Cinema etc. Anul acesta ne-am bucurat să proiectăm filme şi în sălile renovate ale Bibliotecii Municipale. CFF e condus astăzi de cei care-au fost voluntari la primele ediţii, în frunte cu Alin Cuciurean.
– Să revenim la muzeul pe care-l conduceţi de aproape 3 ani. Atât localnicii cât şi vizitatorii au observat schimbări benefice în activitatea muzeistică în modul de a valorifica această bogăţie, pădurile din zona noastră, Muzeul Arta Lemnului fiind socotit un unicat în Sud-Estul Europei. În câteva cuvinte, vă rog să caracterizaţi activitatea de acum a acestei valoroase instituţii culturale.
– Muzeul Arta Lemnului (MAL) este singurul muzeu din ţară dedicat culturii şi civilizaţiei tradiţionale a lemnului. E primul lucru pe care-l spunem oricărui vizitator care ne trece pragul. E important astfel să-i facem să înţeleagă unicitatea locului, dar ne ajută şi pe noi să ne aducem zilnic aminte în ce instituţie minunată muncim. Trăim poate în cea mai bună perioadă din istoria muzeului şi nu doar graţie investiţiilor făcute de administraţia locală, ci şi datorită faptului că trăim din roadele muncii multor altor generaţii de angajaţi care-au servit cu devotament muzeului în cei 87 de ani de existenţă.
– Să intrăm în câteva amănunte. Ce schimbări s-au produs în aceşti ani în activitatea muzeului? Cu precizarea noutăţilor aduse de actualul colectiv…
– Renovarea imobilului şi a spaţiilor expoziţionale încheiată în 2021 a adus multă vizibilitate muzeului, de care am profitat din plin pentru a semnala atât comunităţii locale cât şi vizitatorilor din exterior că muzeul e o pasăre phoenix ce tocmai a renăscut. De la reproiectarea şi implementarea noii expoziţii permanente a muzeului, până la un program susţinut de expoziţii temporare şi evenimente (27 în anul 2022) ne-am concentrat munca pe transformarea muzeului într-un spaţiu dinamic, viu, care să ofere fără pauză „ceva de făcut şi de văzut” tuturor celor care ne vizitează. Am implementat numeroase „microreforme” care să aducă interacţiunea cu vizitatorii la un nou standard, de la posibilitatea plăţii cu cardul, până la formulare online de măsurare a satisfacţiei accesibile prin cod QR etc.
– Aş vrea să ne spuneţi mai multe despre metodele pe care le folosiţi pentru atragerea vizitatorilor şi pentru lărgirea sferei de activităţi culturale, având în vedere că nu se mai poate vorbi despre o casă de cultură în oraş (motivele se cunosc) şi că Biblioteca Municipală este în renovare şi reorganizare de şapte ani.
– Din motivele enumerate de dumneavoastră mai sus, dar nu numai, Muzeul Arta Lemnului a trebuit în ultimii ani să-şi asume organizarea sau găzduirea unei game diversificate de evenimente şi acţiuni, precum proiecţii de film, concerte, lansări de carte, conferinţe care la prima vedere nu par a fi aliniate cu misiunea muzeului. Însă pentru că e normal ca singurul muzeul al unei comunităţi să poarte pălării cât mai diverse, aceste activităţi au înlesnit şi creşterea numărului de vizitatori, iar indirect, popularizarea muzeului în familiile şi cei cu care au legătură participanţii la aceste manifestări.
– Având în vedere creşterea numărului de vizitatori şi numărul restrâns de specialişti pentru activitatea unui muzeu, ştiu că aţi introdus voluntariatul. Vă rog să precizaţi în ce constă ajutorul voluntarilor şi, eventual, să vorbiţi despre cei care vă sprijină.
– Voluntarii sunt o parte a familiei lărgite a echipei muzeului. De la informaţii oferite vizitatorilor, supraveghere şi până la operaţiuni de actualizare a site-ului, voluntarii noştri vin să pună umărul atunci când nevoia o cere. Un exemplu bun de promovat e persoana dlui Ovidiu Ştefeligă, coordonatorul proiectului Mediateca Ocolului Câmpulung, arhiva multimedia de imagine a muzeului. Ovidiu a digitalizat întreaga arhivă foto a muzeului şi se ocupă în continuare de colecţionarea de noi imagini şi actualizarea bazei de date.
– Ştiu că aveţi în vedere, printre altele, transformarea Templului Evreiesc Havre Gah într-o secţie a muzeului. Are legătură acest gând cu recenta vizită pe care aţi făcut-o la Karmiel împreună cu dl primar Mihăiţă Negură şi dna manager a Bibliotecii Municipale, Nicoleta Bogoş?
– Desigur, vizita în Israel a avut ca scop consolidarea relaţiei bilaterale între cele două oraşe înfrăţite, Câmpulung şi Karmiel, şi stabilirea de noi punţi pentru dezvoltarea acesteia prin acţiuni concrete. Dacă prima etapă va consta în iniţierea de schimburi de experienţă între grupuri de tineri – „youth exchange”, ne dorim ca ulterior să ajungem la capătul unui deziderat împărtăşit atât de comunitatea locală, comunitatea evreilor din Suceava şi grupul de iniţiativă al descendenţilor evreilor din Câmpulung, şi anume renovarea Templului şi transformarea acestuia într-un centru cultural, sub tutela Muzeului Arta Lemnului.
– Şi o ultimă întrebare: Ce vă propuneţi pentru viitorul apropiat sau mai îndepărtat, pentru ca valoarea muzeului din Câmpulung să crească şi această instituţie să-şi consolideze renumele pe care-l are?
– În primul rând, ne dorim să facem sustenabil ritmul alert cu care am demarat de la redeschidere. E uşor să livrezi mult la început, când entuziasmul e mare, dar important acum e să clădim consistenţă în timp şi să servim coerent misiunea de colectare, cercetare, conservare şi valorificare a patrimoniului.
– Vă mulţumesc şi vă urez dumneavoastră şi colectivului pe care-l conduceţi sănătate, acelaşi entuziasm şi dorinţă de a păstra şi duce mai departe bunul renume al activităţii muzeistice din Câmpulung!
ARTEMISIA IGNĂTESCU
Foto: Arhiva Muzeului Arta Lemnului
Comentarii