Unde este reportajul?…

…Cam aşa s-a pus o întrebare (a venit de la Ioan Manole, secretarul juriului) în contextul festivalului-concurs din acest an „Rezonanţe udeştene” (şi cu secţiune de reportaj literar). Spunându-se, răspunzându-se în grabă (fiindcă mai erau şi multe altele de zis) că, în presa scrisă/tipărită, reportajul e pe cale de dispariţie, dacă nu cumva a sucombat deja; estimp, s-ar mai găsi la TV ori chiar în medii dintre cele noi (…dacă tocmai despre reportaj este vorba). De-ar fi să răspund şi eu la întrebare (unul care odinioară a publicat nişte reportaje, dar care în prezent e mai mult un administrator de texte fel de fel), aş putea zice că, la o adică, reportajul a devenit prea scump pentru presa tipărită de azi, presupunând adesea cheltuială de timp şi de parale pe care, din nefericire, o redacţie rar şi le mai poate permite. Însă am reţinut opinia scriitorului Nichita Danilov (şi fost ziarist printre altele, nu doar în presa culturală, ieşean din Muşeniţa, singurul membru al juriului ajuns la manifestările de la Suceava), care a adus în atenţie că scriitori de la E. Hemingway la Geo Bogza au fost mai întâi reporteri de teren (adaug şi că reporteri om la om, care au dat nas în nas cu Realitatea, nu doar şi-au imaginat-o, rezumând-o, adăpostiţi după ecranul unui laptop), dând de înţeles că, astfel, cu talent şi trudă, şi-au asumat o misiune individuală care nu se potriveşte oricui. La „Rezonanţe…”, am propus laureatelor la secţiunea de reportaj să-şi publice textele în „Crai nou”. Karina Vasilică, suceveancă (una dintre cele două concurente care au obţinut premiul I), a fost prima (deocamdată singura…) care a dat curs invitaţiei şi, ca urmare, reportajul său a fost publicat în ediţia de ieri a ziarului. O felicităm din toată inima nu doar pentru premiu, ci mai ales pentru subiectul ales şi vocile care se aud din textul său!