O altă secţie extrem de responsivă la solicitările de colaborări a fost Diabetul şi Bolile Metabolice. Gabriela Creţeanu a dezbătut subiectul „Podiatria, viitorul acestei specialităţii în Suceava”, precum şi a relatat, în calitate de organizator, desfăşurarea la Suceava a Cursului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Diabetul zaharat şi complicaţiile lui”. Claudiu Cobuz a fost extrem de receptiv şi a contribuit cu „Ce ştim şi mai ales ce nu ştim despre diabetul zaharat”, „Centenarul descoperirii insulinei” şi împreună cu colaboratoarele Ramona Caziuc şi Corina Lazar a raportat un caz rar de „Insulinom – tumoră pancreatică rară – case report”, Ramona Caziuc a împărtăşit „Soluţiile practice în caz de hipoglicemie”, iar tot colectivul (Claudiu Cobuz, Ramona Caziuc, Corina Lazăr, Simona Cluş şi Cristina Chiţan) a discutat despre impactul pandemic asupra diabetului zaharat.
Neurologia a fost reprezentată prin Daniela Neagu cu „Noutăţi în tratamentul accidentului vascular cerebral acut”, iar Pneumologia, prin Sorin Nicolae, cu „Noutăţi în tratamentul astmului bronşic şi al BPOC” şi de Cătălina Gavrilovici cu „COVID-ul de ieri, de astăzi şi de mâine. Tomografii seriate”.
Reumatologia a livrat colaborările „Boala poliartrozică şi tratamentul ei”, Cornelia Belibou „Poliartrita reumatoidă. De la Mircea Eliade până în prezent” (Daniela Pentilescu). Codruţa Bran „Congresul Naţional de Reumatologie 2016”, „Noi terapii în poliartrita reumatoidă”, „Sarcina şi patologia reumatică”.
Unitatea Primire Urgenţe, fereastra de împact a spitalului către comunitate şi poarta de contact a comunităţii cu mediul spitalicesc s-a regăsit în paginile Bucovinei Medicale prin reprezentanţii săi Tiberiu Brădăţan – „De ce urgenţa”, Liviu Cîrlan – „Infarctul miocardic acut în Urgenţă” şi o prezentare completă (împreună cu Mihaela Ropotă) „Unitatea Primire Urgenţe”.
Dermatologia, prin Cristina Ionescu, a relatat despre „Varicele membrelor inferioare şi complicaţiile lor” (două părţi). Pediatria a fost frumos reprezentată prin Elena Tătăranu „Consideraţii generale privind termenii de alergie/atopie” şi „Ereditatea alergică”, iar Neonatologia de Dana Murariu cu Maricela Cobuz – „Alimentaţia enterală precoce la nou-născutul prematur”, dar şi în colaborare cu Chirurgia Infantilă şi Obstetrica – „Supravieţuirea unui nou-născut prematur cu perforaţie intestinală spontană” (Fl. Filip, Dana Murariu, Laura Coca). De asemenea, Camelia Filote colaborează cu regretatul Ion Iaz „Un caz de malformaţie congenitală la nou-născut, Sindrom Prune Belly”.
ATI-ul, ca secţie de răspântie, loc de întâlnire a tuturor specialităţilor Spitalului Judeţean, loc de rezolvare fericită sau de capăt de drum pentru multe cazuri, apare în imensa majoritate a lucrărilor prezentate în paginile revistei. Colegii reanimatori nu au refuzat niciodată cazuri, astfel încât numele lui Dorin Stănescu, Alina Buciu, Ruslan Gorceag, regretatul Ovidiu Irimescu, Violeta Ştefan, Lavinea Ştreangă, Cristina Tiron, Adrian Vasilcovici, Dănuţ Bărbunc, Alina Nistor apar în zeci de articole, alături de chirurgi sau internişti.
Aceeaşi menţiune de onoare şi pentru colegii radiologi/imagişti, îndeosebi Agata Petrescu, Adrian Tătăranu, Florin Terteliu, Liliana Gheorghe. Radiologia intervenţională, deşi recent alăturată spitatului, a adus deja colaborări pentru revistă. Emanuel Gavriliuc – „O zi de miercuri în cadrul Compartimentului de Radiologie intervenţională”. O altă contribuţie valoroasă este problema „Tratamentului endovascular în malfuncţia fistulelor arterio-venoase la pacienţii dializaţi – prezentare de caz”, avându-i ca autori pe Cătălin Lulciuc, Mihai Creţeanu Jr., împreună cu colegi de la Iaşi şi Oradea.
Contribuţii de înalt nivel ştiinţific a adus în aceşti ani frumoşi Roxana Filip Gheorghiu, medic şi cadru didactic de excepţie, cu activitate de cercetare meritorie. „Contribuţii asupra genului Enterobacter”, „Consideraţii asupra genului Acineto-bacter”, „Diagnosticul microbiologic al tuberculozei în sec. XXI”, „Diagnosticul de laborator în infecţia cu SARS-CoV-2. Actualităţi şi provocări”, „Louis Pasteur – 200 de ani de la naştere. Contribuţii cruciale la dezvoltarea microbiologiei”, de asemenea în colaborare cu Ramona Avramia – „Infecţie cutanată cu Pasteurella multocida: prezentare de caz şi revista literaturii”.
Deoarece medicul se ocupă în sens hippocratic, holistic de omul bolnav, înafară de bolile trupului medicul bun trebuie să ştie să îngrijească şi sufletul bolnav. Pentru acest considerent, paginile revistei au fost larg deschise psihologilor, psihiatrilor, neuropsihiatrilor, pentru a explica cum alină şi aceste suferinţe, la care cuvântul medicului este adesea psihoterapia parva. Anamaria Anca Murariu abordează „Iubirea – virturte umană supremă. Personalitatea narcisică în relaţia de cuplu”, Mădălina Antonesi se referă la „Ascultarea activă – instrument de rezolvare a problemelor”, „Ascultarea, neglijată şi mai puţin înţeleasă în arta comunicării”, „Şase reguli eficiente de ascultare”, „Clarificarea. Întrebări creative pentru succesul unei relaţii”, „Întăririle pozitive. Inima care răspunde”, „Comunicarea ce înstrăinează viaţa”, „Personalitatea normală în discursul clinic”, „Personalitatea accentuată în discursul clinic. Studiu de caz, personalitatea histrionică”, Mircea Maiorescu relatează „Trăirile unui psiholog în Spitalul Judeţean de Urgenţe COVID Suceava”, evidenţiind drama schimbărilor vieţilor noastre în acel an apocaliptic. Tot pe aceeaşi linie de reporter „de război” se situează şi relatarea Irinei-Ioana Badrajan de pe cealaltă baricadă, a medicului de familie – „Provocări epuizante cu efect de burnout”, de asemenea Dorin Stănescu – „Prima bătălie cu Coronavirusul” sau „Eroi de 30 de minute”. Avem şi trăirile unui student implicat în lupta cu pandemia, Ruxandra Filip – „Pandemie în studenţie”.
Am lăsat de sine stătătoare prezentarea activităţii publicistice în paginile Bucovinei Medicale a eminentului medic, publicist, ecologist şi om de cultură Ioan Ieţcu, cu numeroase contribuţii atât din câmpul specialităţii sale, dar navigând totodată la orice domeniu de cultură şi rafinament. Pornind de la clinicianul atent – „Durerea, un semn clinic necesar”, „Un caz clinic deosebit sau importanţa anamnezei”, ajungând „Acasă la Hippocrate”, „Locul şi rolul factorilor naturali în profilaxie şi terapeutică”, „Speleoterapia în salina Turda şi ameliorarea calităţii vieţii”, „De la epidemiile pustiitoare la protecţia prin vaccinare”, „Retrospectivă epidemiologică în Bucovina sec a XIX-lea”, „Modificările climei şi sănătatea umană”, „Ecologie şi medicină”, „Accesul sucevenilor şi cernăuţenilor la mijloacele de tratament cu factori naturali din Bucovina la sfârşitul sec. al XIX/lea”, „Ecologia, globalizarea şi medicina”, „Patologia transfrontalieră de mediu şi necesitatea unei planetoterapii”, „Eternul Eminescu şi neputinţa jalnică a denigratorilor săi” „Recuperarea complexă medico-psiho-socială la Gura Humorului”, „Istoria medicinei şi farmaciei la Roman”, „Resursele Terrei şi mediul: trecut, prezent şi perspective”, „Spelteoterapia de la empirism la ştiinţă, în Europa şi la Cacica”, precum şi note de călătorie pe cuprinsul globului.
Pentru că întotdeauna am considerat, la fel ca spiritul „Bucovinei Medicale” iniţiale, cea din 1943, că Bucovina ca atare merită o revistă medicală, am căutat să cooptăm şi colegii medici din nordul Bucovinei şi am reuşit să avem câteva colaborări. În 2017, nr. 3-4, am primit articolul „The treatment of fractures of femural neck in patients with selenium defficiency” (Kavalchuk, Tulyulyuk, Marchuk, Roshka), în 2019 Vladimir Acatrini a relatat despre „personalitatea Vicăi (Veronica) Mandicevschi – un medic renumit din Cernăuţii de altădată”. În 2021 am primit articolul „Hemostasis system´s status in patients with chronic obstructive pulmonary disease associated with chronic pancreatis” (Dudka, Khuklina, Pavliuk, Dudka).
O categorie onorantă este cea a articolelor trimise de personalităţi medicale din afara Spitalului Judeţean, care prin abilităţile lor de comunicare pot da jaloane profesionale şi morale. Traian Mihăescu a venit cu „Gânduri la început de drum”, îndreptar preţios pentru începători întru ale gazetăriei medicale. Regretatul Andrei Ioan Rădulescu a prezentat „consideraţii asupra fibromialgiei şi a fasciitei”. Reputaţii profesori de chirurgie Eugen Târcoveanu, Ştefan Georgescu, Cristian Lupaşcu împreună cu colaboratorii au abordat „Colecistita acută, ca diagnostic şi incadrare”. Prestigiosul redactor al „Vieţii Medicale”, Iftimie Nesfântu, a fost cronicarul uneia dintre ediţiile Zilelor Medicale ale Sucevei, într-o zi frumoasă de iunie. Altă dată, cu ani în urmă, fusese, tot Domnia Sa, martorul momentului de schimb de tură la dializa din Suceava, în locaţia din Spitalul Judeţean, schimbul fiind între tura a IV-a şi a V-a de dializă, de la 23:30 după Miezul Nopţii! Erau timpuri eroice! În 2018 Mihai Covaşă, Decanul Învăţământului Medical de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, explica avantajele învăţământului medical pentru comunitatea suceveană. Prestigiosul specialist sucevean Odette Popovici a explicat „Factorii de risc pentru deces la cazurile confirmate cu COVID-19” şi „Vaccinarea, o cutie a Pandorei”, iar Prof. dr. Evelina Moraru a povestit despre „Echilibrul dinamic al microbiotei – probioticele”. Alexandru Munteanu, cardiolog în Suceava, a relatat despre „Managementul hipertensiunii arteriale nou diagnosticate”, Mihai Tatu şi Nicoleta Petcu au avut puncte de vedere interesante privind „Afectivitatea modificată în pandemie”, în timp ce Marilena Spiridon a vorbit despre „Praluent şi riscul cardiovascular”. Prof. dr. Mihai Nechifor a prezentat „Interacţiunile dintre antibioticele antibacteriene, diabet zaharat şi obezitate”.
Nu în ultimul rând o temă preferată a celor doi redactori, Mihai Ardeleanu şi Ioan Ieţcu, au constituit-o subiectele de istoria medicinei: serialul „Medici bucovineni deţinuţi politic: Traian Victor Pop, Nichifor T. Sîrghi, Silvestru Strugaru, Radu Tudoraş, Spiridon Poleac, serialul seniorilor medicinei „Nonagenarii medicinei sucevene (Mihai Aioanei, Jana Berlinschi, Sonia Gemeneanu, Adriana Iaconi, Maria-Draga Rozopol, Virginia Tăloi)” şi „Octogenarii medicinei sucevene (Gheorghe Ciocan, Gabriela Galeriu, Mihail Stroescu, Narcisa Dominte, Ştefan Furnică, Ilie Fusa, Ioan Ieţcu, Felicia Jugănaru, Silvestru Lucuţar, Oltea Novac, Isac Palatnic, Elena Rusu, Maria Siminel)”.
Revista Bucovina Medicală a încercat în cei 8 ani de apariţii (acesta ar fi al IX-lea, sperăm să facem să apară nr. 1-2/2023 în luna iulie) să fie o oglindă a trecutului, o imagine a prezentului şi o prefigurare a viitorului activităţii profesioniştilor din domeniul medical din acest mirific colţ de ţară.
Mihai C.-M. ARDELEANU
Doctor în ştiinţe medicale
Redactor-şef „Bucovina Medicală”
Comentarii